Tensiuni interne ies la suprafață în Iran: Un ultraconservator ar urma să-l înlocuiască pe președintele Parlamentului în negocierile cu SUA

Semne tot mai clare de tensiuni interne ies la suprafață în echipa de negociere a Iranului cu Statele Unite, un politician ultraconservator fiind pe cale să preia un rol-cheie în negocierile privind dosarul nuclear, relatează Fox News.

Potrivit unei informații dezvăluite de Iran International pe 24 aprilie, Saeed Jalili, în vârstă de 60 de ani, ar urma să îl înlocuiască pe președintele Parlamentului din Iran Mohammad Bagher Ghalibaf, un poltician de linie dură, în urma unei retrageri bruște a acestuia din urmă din discuțiile cu SUA în urma unor dispute interne.

Jalili, un conservator veteran cunoscut pentru opoziția sa privind concesiile în dosarul nuclear, este considerat liderul unei așa-numite „guvernări din umbră”. Acesta conduce facțiunea ultraconservatoare Frontul Stabilității (Paydari), descrisă drept un „bastion al ultraconservatorismului în Iran”.

Ali Safavi, reprezentant al Consiliului Național al Rezistenței Iraniene (NCRI), a declarat pentru Fox News Digital că Jalili „a trecut de la un rol de negociator în domeniul nuclear la un actor influent în cadrul regimului”.

Ghalibaf ar fi fost forțat să demisioneze după ce a încercat să includă problema nucleară în discuțiile cu Washingtonul, o acțiune care a suscitat reacții negative în cadrul establishmentului politic iranian.

În acest context tensionat, președintele american Donald Trump a anulat deplasarea planificată a emisarilor SUA în Pakistan pentru discuții de pace cu Iranul, programate pentru 25 aprilie.

Rivalitatea dintre Jalili și Ghalibaf durează de peste un deceniu și s-a adâncit în perioada alegerilor din 2024, când Jalili a refuzat să se retragă din cursă, contribuind astfel la victoria președintelui Masoud Pezeshkian.

Safavi a explicat că „vizibilitatea crescută a diviziunilor latente provine din revolte naționale recurente, crize economice profunde și presiunile războiului, toate acestea intensificând conflictele interne”.

„Departe de a semnala o transformare, aceste evoluții reflectă o erodare accelerată și presiuni tot mai mari, adâncind fracturile și lăsând regimul tot mai slab și mai vulnerabil”, a adăugat acesta.

În același timp, ministrul de Externe Abbas Araghchi încearcă să-și păstreze un rol proeminent în negocieri, ceea ce indică reliefarea mai multor centre de putere în strategia diplomatică a Iranului. Araghchi a călătorit la Islamabad, după o vizită scurtă la Muscat, Oman, iar duminică a plecat spre Moscova.

Eventuala numire a lui Jalili indică o înăsprire a poziției Iranului, care pare să încline mai degrabă spre rezistență față de cererile Washington decât pe compromis. „În cadrul acestui regim există câteva constante susținute de toate facțiunile”, a spus Safavi, menționând „represiunea, exportul de terorism și urmărirea obținerii de arme nucleare”.

„Facțiunile urmează, în ultimă instanță, o comun: păstrarea puterii. Ele diferă în ceea ce privește metodele, nu obiectivele”, a avertizat acesta.

Cine este Saeed Jalili

Fost membru al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, Jalili și-a pierdut piciorul drept la vârsta de 21 de ani, în timpul războiului Iran-Irak, fapt care i-a adus supranumele de „Martir în viață”.

Frontul Paydari, cu care este asociat, se opune dialogului cu Occidentul - în special acordului nuclear din 2015 - și promovează doctrina „rezistenței active”. În perioada președinției lui Hassan Rouhani, Jalili a creat o „guvernare din umbră”, menită să contracareze politicile administrației, în special acordul nuclear.

Pe 7 aprilie, acesta scria pe platforma X: „Da - ‘infrastructura’ este pe punctul de a se prăbuși; infrastructura dominației și ordinea americană. Iar după aceea va fi construită o fundație mai bună.”

Cu o zi înainte, el făcea următoarea postare: „«Taci» nu este răspunsul potrivit la divagațiile lui Trump; lăsați-l să vorbească mai mult. Nimic nu este mai eficient în a scoate la iveală adevărata natură a Statelor Unite decât răbufnirile lui Trump.”

În final, Safavi a subliniat: „În relația cu acest regim, trebuie să ținem cont că, în cei 45 de ani de când mullahii și-au consolidat puterea în 1981, prin suprimarea vieții politice pașnice, așa-zișii reformiști au guvernat aproape jumătate din timp - supervizând unele dintre cele mai întunecate crime.”

„Acestea includ masacrul din 1988 a 30.000 de prizonieri politici, asasinarea dizidenților din străinătate, crimele în serie ale intelectualilor din interiorul Iranului și urmărirea neobosită a dezvoltării armelor nucleare.”