The Guardian: Ce știm despre coronavirus, la 5 luni de la apariția lui

The Guardian: Ce știm despre coronavirus, la 5 luni de la apariția lui

Noul coronavirus a infectat peste 2,1 milioane de oameni din întreaga lume și a ucis aproape 150.000 de persoane de la apariția sa în decembrie, în China. Cercetătorii studiază tot ce știm despre coronavirus, dar este de ajuns pentru a opri pandemia?, este întrebarea lansată de Guardian, care încearcă să creioneze un tablou al informațiilor strânse până acum pe acest subiect.

Astfel, scrie Guardian, coronavirusurile au provocat probleme de sănătate de mult timp. Mai multe versiuni sunt cunoscute ca provocând răceli banale, iar mai recent două tipuri de coronavirus au provocat epidemii de boli care pot duce la decese: sindromul respirator acut sever (SARS) și Sindromul respirator coronavirus din Orientul Mijlociu (MERS).

Dar impactul lor a fost blând comparativ cu dezastrul dezlănțuit la nivel global de către noul coronavirus care a provocat pandemia de COVID-19. În doar câteva luni, boala produsă de acest tip de coronavirus a obligat zeci de state să intre în carantină, iar aproape 150.000 de oameni au murit până în acest moment. Dar boala continuă să se răspândească.

Materialul genetic îmbrăcat în lipide, care a reușit să pună în genunchi umanitatea, este un organism necunoscut mediului științific până acum cinci luni. Astăzi, este subiectul cercetărilor la o scară fără precedent. Au fost lansate proiecte de creare a vaccinului, dar și teste pentru tratamente antivirale, iar noi teste de diagnosticare apar continuu.

De unde provine și cum a infectat primii oameni?

Sars-CoV-2 provine, aproape sigur, de la lilieci, care au dezvoltat imunitate la virus, potrivit cercetărilor. Acest sistem de apărare al liliecilor a făcut ca virusul să se multiplice foarte rapid ca să poată rupe bariera de apărare a liliecilor. În schimb, acest lucru a transformat liliacul într-un rezervor de reproducere rapidă a virusului, acesta devenind extrem de contagios. Apoi, acești viruși s-au transferat la alte mamifere, creaturi care nu au sisteme imunitare cu un răspuns rapid, pentru a se răspândi rapid în noile lor gazde. Cele mai multe dovezi sugerează că Sars-CoV-2 a început să infecteze oamenii prin specii intermediare, precum pangolinii.

”Virusul cel mai probabil a sărit de la liliac la alt animal, iar acel alt animal era apropiat de om, poate printr-o piață”, a spus virusologul Edward Holmes de la Universitatea din Sydney, care a adăugat că modul în care omul a manipulat acel animal l-a infectat. Ulterior, omul a dus virusul acasă și de acolo în lume.

Cum se răspândește virusul și cum afectează oamenii?

Particulele de virus sunt inhalate de oameni și intră în contact cu celulele care îmbracă gâtul și laringele. Acele celule au un mare număr de receptori pe suprafețe.

”Acest virus are o suprafață cu proteine care sunt pregătite să se blocheze pe acel receptor și să își strecoare ARN-ul în celule”, spune virusologul Jonathan Ball de la Nottingham University.

ARN-ul intră în mașinăria de reproducere al celulelor și face copii ale virusului. Copiile ies din celulă și se răspândește infecția. Anticorpii generați de sistemul imunitar al corpului în cele din urmă țintesc virusul și în cele mai multe cazuri opresc progresul. ”O infecție cu Covid-19 este în general ușoară, iar acesta este secretul succesului virusului”, a adăugat Ball. ”Mulți oameni nu își dau seama că au infecție și se duc la muncă, acasă, la supermarket și îi infectează pe alții”.

Prin contrast, Sars - care este de asemenea provocat de coronavirus - face ca pacienții să se simtă mult mai rău și ucide aproape una din zece persoane infectate. În cele mai multe cazuri, acești pacienți sunt spitalizați și asta oprește răspândirea infecției la alții - oprind lanțul transmiterii. Cu Covid-19 nu este același lucru.

De ce virusul provoacă moartea uneori?

Ocazional, cu toate acestea, virusul poate crea probleme severe. Acest lucru se întâmplă când se mișcă pe tractul respirator și infectează plâmânii, care sunt și mai bogați în celule cu receptori. Multe dintre aceste celule sunt distruse, iar plămânii devin congestionați cu bucăți de celule distruse. În aceste cazuri, pacienții au nevoie de terapie intensivă.

Mai grav, în anumite cazuri, sistemul imunitar al persoanelor este suprasolicitat până la epuizare, atrăgând celule în plămâni pentru a ataca virusul, rezultând inflamarea. Acest proces poate ieși de sub control și intră și mai multe celule în plămâni, inflamația agravându-se. Acest lucru poartă numele de furtună de citokine. În unele cazuri, acestea ucid pacientul.

De ce au loc furtunile de citokine doar la unii pacienți și nu la majoritatea, nu este clar. O posibilitate este că unii oameni au versiuni ale receptorilor Ace 2 (Enzima de conversie a angiotensinei 2) care sunt mai vulnerabile la atacurile coronavirusului decât au alți oameni.

Suntem protejați pe viață dacă am fost infectați?

Doctorii care examinează pacienți care se recuperează după o infecție cu COVID-19 găsesc în sângele lor niveluri foarte mari de anticorpi care neutralizează virusul. Anticorpii care aparțin de sistemul imunitar blochează abilitatea virusului de a intra în celule.

”Este clar că răspunsurile imune cresc la persoanele infectate”, iar ”anticorpii creați vor proteja împotriva viitoarelor infecții, dar ar trebui să notăm că este puțin probabil ca această protecție să fie pentru toată viața”, a spus virusologul Mike Skinner de la Imperial College London.

Cei mai mulți virusologi cred că imunitatea împotriva Covid-19 durează un an sau doi.

”Chiar dacă majoritatea oamenilor sunt expuși virusului în cele din urmă, este foarte probabil să devină endemică - ceea ce înseamnă că va avea vârfuri sezoniere ale infecției”.

Cu toate astea, își va putea schimba virulența virusul? Unii cercetători au sugerat că ar putea deveni mai puțin letal, pe când alții spun că ar putea suferi noi mutații și să ducă și la mai multe decese.

Skinner, pe de altă parte, spune că într-un final va fi dezvoltat un vaccin eficient care ne va elibera de amenințarea Covid-19.

Când vom avea un vaccin?

Vinerea trecută, Nature a scris că au fost lansate 78 de proiecte de vaccin la nivelul globului, iar alte 37 sunt în dezvoltare. Există un program privind realizarea unui vaccin aflat în faza 1 la Oxford University, două la corporații americane de biotehnologie și alte 3 programe sunt derulate de grupuri de cercetare din China. Mulți dintre cei care lucrează la un vaccin spun că plănuiesc să înceapă testarea anul acesta.

Acest lucru duce la creșterea speranței că un vaccin va putea fi disponibil cât de curând, dar pentru asta sunt necesare studii de eficacitate și de siguranță la scară largă. Mii de oameni ar urma să primească vaccinul sau un placebo pentru a determina eficiența acestuia. Asta înseamnă timp, e un proces de lungă durată.

Unii cercetători au încercat să grăbească pasul și să expună voluntari virusului pentru a determina eficacitatea vaccinului. ”Această abordare nu este fără risc”, a spus Nir Eyal, profesor de bioetică la Rutgers University.

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Document / Fugarul Rizea a dezvăluit personajul care l-a „pensionat” pe Crin Antonescu!

2 FOTO Acesta este Hunter Biden... Băiatul are probleme...

3 Marian Godină îi dă replica Patriarhului Daniel: „Să înțeleg că Sf. Dimitrie n-a văzut 30 de ani cum trăiau ro…

4 Un jandarm sibian de 43 de ani, coronasceptic, a murit după ce s-a infectat / Căpitanul Ionuț Câmpean, acum câte…

5 VIDEO Primul Guvern USL s-a făcut în Dubai, pe marginea piscinei hotelului Atlantis / Scheletele lui Ponta și Gh…