The Guardian: De ce țările din estul Europei au suferit mai puțin din cauza coronavirusului decât cele din vest?

The Guardian: De ce țările din estul Europei au suferit mai puțin din cauza coronavirusului decât cele din vest?

Națiunile mai bogate din vestul Europei au suferit mai mult din cauza coronavirusului decât țările estice, aproape fără excepție, scrie  Guardian  într-un articol care pune această discrepanță pe implementarea timpurie a carantinei.

Compararea cifrelor din țări diferite este dificilă, pentru că sunt mulți factori care pot influența cifrele. Cu toatea acestea comparația dintre Europa de vest, pe de o parte, și Europa centrală și de est, pe de altă parte, arată o diferență în ratele de coronavirus încât nu poate fi ignorată.

Chiar și cel mai grav lovite țări din estul și centrul Europei au rate de infectări și de decese per milion de locuitori mult mai scăzute decât țările din vestul Europei, iar în unele cazuri statisticile sunt cu adevărat remarcabile: Slovacia a înregistrat doar 1.413 de cazuri confirmate și 25 de decese. Austria, care a fost lăudată pentru că a reușit să țină sub control noul virus, are de peste 10 ori mai multe infecții și de 20 de ori mai multe decese ca Slovacia, având o populația cu doar 3, 4 milioane de locuitori mai mult.

Numeroase cauze au fost aduse în discuție pentru discrepanțele înregistate între varii state: speranța de viață, densitatea populației, numărul zborurilor spre China, testări puține sau pur și simplu noroc. Purtarea obligatorie a măștilor, acum obșnuită în aproape toată Europa, a fost implementată devreme în Cehia și Slovacia și e posibil să fi ajutat la oprirea răspândirii virusului.

Cel mai important motiv, cu toate astea, pare să fie implementarea timpurie a carantinei în toate țările din regiune. În timp ce în Marea Britanie și alte state vest-europene eventimentele publice și adunările erau încă permise în a doua și a treia săptămână din martie, în centrul și estul Europei, guvernele au văzut ce se întâmplă ân Italia și au impus carantine naționale.

 
În multe locuri, teama de copleșire rapidă a sistemelor de sănătate subfinanțate a ajutat la luarea deciziilor.

Impunerea carantinei a făcut ca populația mult mai dispusă să respecte ordinele, cu mai puține voci în dezacord, așa cum s-a văzut în vestul Europei și SUA.

”Tocmai faptul că ne-am simțit vulnerabili cu privire la sistemele noastre de sănătate a făcut oamenii să respecte carantina. Pentru că nu avem încredere în sistem”, a spus Ivan Krastev, un analist politic din Bulgaria.

Grecia, care de asemenea a implementat o carantină timpurie și strictă pentru a evita presiunea asupra sitemului său de sănătate lovit de austeritate, este o altă țară unde cifrele legate de coronavirus au rămas impresionant de scăzute. La o populație de 11 milioane, doar 2.620 de cazuri de coronavirus au fost confirmate până la această dată.

Atât Grecia, cât și Cehia au fost incluse într-o rețea de șapte state cu un răspuns de succes în fața coronavirusului, reunite de cancelarul austriac Sebastian Kurz, pentru a împărtăși bunele practici.

În Europa centrală, unii simt că regiunea nu primește destul credit pentru cifrele sale scăzute.

”Vine după 30 de ani de predici. Oricând citești ceva despre Europa de Est, este ceva greșit. Uitați-vă acum la noi, suntem minunați, iar voi sunteți îngrozitori. Și apoi ai o criză majoră în care mor mulți oameni și predicatorii sunt în totală derută, iar cei cărora li s-au ținut predici fac mai bine.. Nu ar trebui să existe mai multă reflecție asupra întrebării de ce?”, a spus Branko Milanović, un economist sârbo-american specialist în inegalități de venituri globale.

”Oamenii nu sunt obișnuiți să se uite la Europa centrală și de est pentru exemple pozitive”, a spus un oficial guvernamental din una dintre țările din regiune.

”Parțial din cauza stereotipurilor, dar parțial, din păcate, pentru că ne-am făcut-o cu mâna noastră. Modul în care prietenii noștri maghiari au folosit criza pentru a impune restricții este greu de justificat, iar de multe ori regiunea este catalogată laolaltă”.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a folosit criza pentru a-și oferi mai multă putere, în timp ce guvernul polonez plănuiește să organizeze alegeri prezidențiale controversate prin corespondență weekendul acesta.

Veronica Anghel, politolog român la Stanford University, spune că unele țări din regiune ”primesc mai mult credit decât ar trebui”, pentru răspunsul lor la criza de coronavirus.

”Momentul carantinei este un instrument insuficient și un slab indicator al succesului autorităților”, a spus Anghel. Ea a lăudat reacția anumitor țări, inclusiv cea a Cehiei și a Slovaciei, amebele având sisteme bine finanțate. ”Dar Ungaria, România și Bulgaria sunt la limită, orice creștere a numărului de cazuri ar răsturna sistemul de sănătate”, a spus ea.

Oficialii din regiune sunt conștienți că posibilitatea unui nou val de infecții este mereu prezentă. Din acest motiv, multe țări se gândesc la relaxarea restricțiilor, dar păstrează controale stricte la graniță pentru a ține departe vizitatorii sau, cel puțin, carantină pentru toți cei intrați în țară.



Citește și:

populare
astăzi

1 Retragerea lui Piedone a devenit o chestiune de zile...

2 Foarte interesante amănunte...

3 Era omul Rusiei? / O anchetă de contraspionaj duce la demiterea comandantului polonez al EUROCORPS, locotenent-generalul Jaroslaw Gromadzinski

4 Nu le zice rău Ciucă...

5 „Lebăda neagră”, noul trend pe internet după prăbușirea podului din Baltimore. Ce teorii ale conspirației circulă pe rețelele sociale