Pe măsură ce Rusia continuă războiul contra Ucrainei, temerile că va pune ochii pe noi ținte în vederea atingerii fanteziilor imperiale ale lui Putin au crescut în Europa, iar îngrijorarea este că urmatoarea ar putea fi Republica Moldova, scriu jurnaliștii publicației americane The Washington Post.

The Washington Post: Rep. Moldova următoarea țintă a Kremlinului. FOTO: Shutterstock

Jurnaliștii de peste ocean scriu că Republica Moldova, fără ieșire la mare, are o dimensiune aproximativă cu cea a statului american Maryland și o populație mai mică decât cea a orașului Chicago. Cu alte cuvinte, nu are nici teritoriu vast, nici oameni mulți și cu atât mai puțin putere militară ca să facă față Moscovei. Cum Ucraina a provocat furia lui Putin, sperând să devină mai democratică, pluralistă și pro-occidentală, actualul președinte al Republicii Moldova și Guvernul său au făcut același lucru, iar un exemplu în acest sens este trimiterea reprezentanților țării la forumurile găzduite de UE și NATO.

Tot presa străină mai scrie că țara este departe de a se alătura oricărui grup, dar chiar și interesul său a fost suficient pentru a enerva Moscova. La începutul acestei luni, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Occidentul dorește ca Republica Moldova ,,să joace rolul viitoarei Ucraine”. Iar având în vedere istoria recentă, ar fi naiv să o percepem ca pe o amenințare goală.

Ea este una dintre cele mai sărace țări din Europa și este excepțional de fragilă. O fâșie îngustă de la frontieră estică și la granița cu Ucraina este ocupată timp de 30 de ani de o garnizoană de trupe rusești, care numără acum aproximativ 1.500. Propaganda rusă și dezinformarea sunt răspândite pe scară largă și adesea folosite pentru a discredita Guvernul.

Moscova este ocupată acum cu Ucraina și ar fi o prostie să-și trimită trupele sale în Rep. Moldova. Cu toate acestea, Vladimir Putin s-a arătat de-a lungul timpului ca un maestru al prostiei. Probabil, cu cât actualul impas din Ucraina se prelungește, cu atât mai tentantă ar putea prezenta Republica Moldova, ca mijloc pentru Kremlin pentru a-și salva fața, răsturnând un stat oficial neutru cu doar 2,6 milioane de locuitori.

Dacă trupele rusești ar invada țara, ea ar opune cu greu rezistență. Moscova, totuși, ar putea să nu aibă nevoie de multe resurse pentru a destabiliza Executivul moldovenesc. În data de 10 februarie, premierul de la Chișinău Natalia Gavrilița a demisionat la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că un complot rusesc privind răsturnarea conducerii de la Chișinău este în desfășurare. Iar în ziua demisiei prim-ministrului, o rachetă rusă îndreptată spre Ucraina a survolat spațiul aerian al statului.

Oficialii au spus că demisia a fost o remaniere generală a Guvernului, dar a fost și rezultatul indirect al presiunii ruse, inclusiv o reducere drastică a livrărilor de gaze naturale, care a declanșat o criză energetică severă și a contribuit la creșterea inflației. Partidele susținute de Kremlin au organizat proteste, unele dintre ele cu participarea ,,manifestanților” plătiți. Iar președinta țării, pro-occidentala Maia Sandu, aleasă în 2020, a spus că Moscova plănuiește o lovitură de stat pentru a instala un Guvern pro-rus.

În timpul mandatul Maiei Sandu, țara a devenit candidată la aderarea la Uniunea Europeană, iar națiunile europene împreună cu NATO au oferit un ajutor modest la consolidarea armatei sale, fiind și un răspuns la amenințările Rusiei, pentru că ,,retragerea în fața intimidării unui bătăuș este un semn că ești la fel ca el”, conchid jurnaliștii The Washington Post.