„Toate drumurile duc la scumpiri”. Avertismentul șoc al șefei FMI: războiul din Orientul Mijlociu va crește prețurile și va încetini economia globală

Războiul din Orientul Mijlociu va duce la creșterea inflației și la încetinirea creșterii economiei globale, a avertizat șeful Fondului Monetar Internațional, înainte de publicarea prognozei pentru economia mondială pregătită de instituția globală pentru săptămâna viitoare.

Kristalina Georgieva foto: arhivă, adevărul

Războiul a declanșat cea mai gravă perturbare a ofertei globale de energie, cu milioane de barili de petrol opriți din cauza blocadei efective a Strâmtorii Ormuz de către Iran, crucială pentru transportul unei cincimi din petrolul și gazele lumii.

„Chiar dacă conflictul se va încheia rapid, FMI este pregătit să reducă previziunile pentru creșterea economică și să majoreze prognoza pentru inflație”, a spus Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, scrie reuters.

Războiul este de așteptat să domine discuțiile oficialilor financiari din întreaga lume la reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale, care vor avea loc săptămâna viitoare la Washington. Fondul este așteptat să publice o serie de scenarii în viitorul World Economic Outlook programat pentru 14 aprilie.

Fără război, Georgieva a spus că FMI anticipa o mică îmbunătățire a proiecției pentru creșterea globală de 3,3% în 2026 și 3,2% în 2027, pe măsură ce economiile continuă să-și revină după pandemie.

Prețurile la benzină și alimente vor crește

„În schimb, toate drumurile duc acum la prețuri mai mari și creștere mai lentă,” a spus Georgieva, pentru publicația citată.

Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, își va prezenta punctul de vedere la un eveniment Atlantic Council marți.

„Trăim într-o lume cu incertitudine ridicată. Toate acestea înseamnă că, după ce ne vom reveni din acest șoc, trebuie să fim atenți la următorul.”, a spus șefa FMI, menționând tensiunile geopolitice, progresele tehnologice, șocurile climatice și schimbările demografice.

Războiul a redus oferta globală de petrol cu 13%, a spus Georgieva, cu impact asupra transporturilor de petrol și gaze și în lanțurile de aprovizionare conexe, cum ar fi heliul și îngrășămintele.

Chiar și o încheiere rapidă a ostilităților și o recuperare relativ rapidă vor duce la o „revizuire în scădere relativ mică” a previziunii de creștere și la o revizuire în creștere a prognozei de inflație, a spus ea.

Țările sărace și fără rezerve de energie vor fi cele mai afectate

Dacă războiul se prelungește, efectul asupra inflației și creșterii va fi mai mare. Țările sărace și vulnerabile, fără rezerve de energie, vor fi cele mai afectate, a adăugat Georgieva, menționând că multe țări aveau puțin sau deloc spațiu fiscal pentru a ajuta populațiile să facă față creșterii prețurilor cauzate de război, ceea ce, la rândul său, a crescut și perspectivele de tulburări sociale.

Georgieva a spus că unele țări au solicitat deja ajutor financiar, dar nu le-a numit. Ea a spus că FMI ar putea suplimenta unele programe de împrumut existente pentru a satisface nevoile țărilor. Optzeci și cinci la sută din membrii FMI sunt importatori de energie.

Subvențiile largi pentru energie nu reprezintă soluția, a spus ea, îndemnând factorii de decizie să evite plățile guvernamentale care ar putea amplifica și mai mult presiunile inflaționiste.

„Impactul a fost asimetric, afectând cel mai mult țările importatoare de energie, dar chiar și exportatori de energie, cum ar fi Qatar, resimt efectele atacurilor iraniene asupra facilităților lor de producție. Qatar se așteaptă că va dura trei până la cinci ani pentru a-și restabili 17% din producția de gaz natural din cauza pagubelor”, a spus Georgieva.

Agenția Internațională pentru Energie a raportat că 72 de facilități energetice au fost afectate de război, o treime dintre acestea suferind daune semnificative.

„Chiar dacă războiul s-ar opri astăzi, ar exista un impact negativ persistent asupra restului lumii,” a spus șefa FMI.