Tot mai mulți americani se mută în Europa Centrală și de Est. De ce aleg această schimbare de viață

Când newyorkezul Antoni Scarano a ajuns în România, în 2019, călătoria a avut o semnificație aparte: era prima sa revenire în țara în care se născuse, după anii ’90.

La doar câteva luni de viață, Scarano, astăzi în vârstă de 34 de ani, fusese adoptat de o familie din Statele Unite, ca parte a valului de zeci de mii de copii români adoptați după prăbușirea regimului comunist, la începutul anilor ’90. În jurul anului 2017, cu ajutorul unui grup de Facebook, el a reușit să-și regăsească familia biologică din România: mama, frații și bunica.

Doi ani mai târziu, împreună cu soția sa, Samantha Attaguile, a ajuns într-un sat din Transilvania, într-o zi senină de primăvară, pentru a-și întâlni rudele. Revederea a fost, după cum o descrie chiar el, o adevărată „primire pe covorul roșu est-european”.

„A fost ca o petrecere”, povestește pentru CNN Scarano. „S-a transformat într-o adevărată sărbătoare a reîntâlnirii. Ne-am înțeles imediat și a fost ca și cum am fi continuat de unde rămăseserăm cu ani în urmă.”

România, între descoperire și reîntoarcere

În anii care au urmat, cuplul a revenit de mai multe ori în România, fiind tot mai atras de ritmul de viață mai liniștit și de comunitățile apropiate, în contrast puternic cu programul extenuant din Statele Unite, unde săptămânile de lucru de 60–90 de ore deveniseră o normă.

În mai 2024, după luni întregi de demersuri birocratice — obținerea actelor de identitate, a permiselor de ședere și redobândirea cetățeniei române — cei doi au luat decizia radicală: au părăsit New York-ul și s-au mutat într-un sat din județul Sibiu.

„Este un loc idilic, cu munți, păduri seculare, biserici vechi… are o energie și o magie aparte”, spune Scarano.

Cei doi, ambii muzicieni, își documentează noua viață pe rețelele sociale sub numele „This Rromerican Life”, nume care reflectă și originea romă a lui Scarano.

„După un an și jumătate aici, ne-am dat seama că a trăi într-o țară este complet diferit de a o vizita”, recunoaște el. „Poate că am idealizat unele lucruri, dar realitatea a reușit să ne depășească așteptările.”

Valul americanilor care își caută o altă viață în Europa

Fenomenul nu este izolat. Potrivit unui sondaj Gallup din 2025, unul din cinci americani declară că și-ar dori să emigreze dacă ar avea ocazia. În rândul femeilor tinere, dorința de plecare s-a cvadruplat față de 2014.

Dacă tradițional destinațiile preferate rămân Franța, Italia, Spania și Portugalia, tot mai mulți americani își îndreaptă atenția către Europa Centrală și de Est: România, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Albania sau Estonia.

Specialiștii în imigrație confirmă trendul. Interesul pentru aceste țări a crescut semnificativ în ultimii ani, pe fondul unor factori precum costul redus al vieții, siguranța sau procedurile mai flexibile de obținere a rezidenței și cetățeniei.

„O viață mai accesibilă și mai sigură”

În multe cazuri, motivele sunt cât se poate de pragmatice. Costurile ridicate din SUA, lipsa de siguranță percepută și ritmul de viață alert sunt factori decisivi.

În România, de exemplu, mulți străini invocă un cost al vieții mai scăzut, acces la servicii medicale și educaționale, dar și un sentiment de siguranță publică mai ridicat.

Pentru unii americani, experiența este și una emoțională. Lipsa fricii cotidiene devine un argument în sine, în contrast cu realitățile sociale din Statele Unite.

Polonia, Estonia și Albania – noile destinații în ascensiune

Dacă Polonia atrage prin legăturile de familie și oportunitățile economice, Estonia mizează pe digitalizare și ecosistemul său tehnologic, iar Albania se remarcă prin costuri extrem de reduse și proceduri simplificate de ședere.

În Finlanda, de exemplu, autoritățile au lansat programe dedicate atragerii de specialiști străini, inclusiv din SUA, punând accent pe beneficiile sociale oferite de stat.

„O alegere imposibilă” pentru unii expați

Tot mai mulți americani care s-au stabilit în Europa Centrală și de Est spun că, deși rămân conectați la realitatea din SUA, nu s-ar mai întoarce la vechiul stil de viață.

Pentru unii, integrarea locală devine o prioritate, iar contactul cu comunitățile gazdă este esențial. Alții aleg un echilibru între noua cultură și rădăcinile americane.

În anumite cazuri, dilemele identitare devin chiar tensionate, mai ales în contextul dezbaterilor privind dubla cetățenie.

Pentru mulți dintre acești expați, însă, alegerea este clară: o viață mai liniștită, mai accesibilă și mai apropiată de comunitate — chiar dacă aceasta se află la mii de kilometri de locul unde au crescut.