Transalpina a fost redeschisă circulației rutiere. Atracțiile celei mai înalte șosele din România

După aproape opt luni de la închiderea sectorului său alpin, Transalpina, cea mai înaltă șosea din România, a fost redeschisă circulației și va putea fi tranzitată cu mașina pe durata verii. Drumul Național 67C traversează una dintre cele mai spectaculoase zone montane din România.

Circulația mașinilor pe sectorul montan al Drumului Național 67C, cunoscut și ca Transalpina, a fost redeschisă vineri, după ce traficul rutier fusese închis încă de la începutul lunii octombrie 2025, din cauza condițiilor meteorologice și a riscurilor pentru siguranța călătorilor.

Transalpina, accesibilă în timpul verii

Pe sectorul alpin al șoselei care traversează Munții Parâng au fost necesare intervenții complexe, deoarece stratul de zăpadă depus și adus de viscol atingea, în unele locuri, câțiva metri. În plus, căderile de bolovani și zonele cu risc de îngheț puneau în pericol siguranța traficului.

Lucrările de deszăpezire și reparații au fost finalizate, iar vineri, 29 mai, în urma verificării și recepției sectorului de drum de către o comisie a Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și a direcțiilor regionale din Craiova și Cluj, Transalpina a redevenit circulabilă pe întreaga sa lungime, de aproximativ 148 de kilometri, între Novaci (județul Gorj) și Sebeș (județul Alba).

Sectorul alpin redeschis traficului are 44,4 kilometri și este cuprins între Rânca și Curpăt, de la kilometrul 34+800 la kilometrul 79+200. În Pasul Urdele, șoseaua ajunge la altitudinea maximă de 2.145 de metri, cea mai mare atinsă de un drum rutier din România.

„Circulația rutieră va fi permisă pentru autovehiculele cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone, astfel: în perioada 29 mai – 30 iunie 2026, circulația va fi permisă în intervalul orar 09:00 – 20:00; în perioada 1 iulie – 31 august 2026, circulația va fi permisă în intervalul orar 07:00 – 21:00. Participanții la trafic sunt obligați să respecte semnalizarea rutieră instituită și restricțiile de circulație existente pe acest sector de drum montan. În funcție de condițiile meteorologice, circulația rutieră poate fi restricționată temporar sau închisă pentru siguranța participanților la trafic”, a informat DRDP Craiova.

Direcția regională le recomandă șoferilor să circule cu prudență, să adapteze viteza la condițiile de drum și să se informeze permanent cu privire la starea drumurilor înainte de a pleca la drum.

Transalpina, atracția turistică accesibilă doar în timpul verii

Transalpina (DN 67C), cunoscută și ca „Drumul Regelui ”, leagă, pe un traseu de aproape 150 de kilometri, ținuturile Sibiului de sudul României. În cel mai dificil segment al său, de peste 40 de kilometri, traversează Munții Parâng, șerpuind pe creste care depășesc altitudinea de 2.000 de metri.

Zona alpină, accesibilă în timpul verii, începe de pe Valea Lotrului, aproape de Obârșia Lotrului, un loc aflat într-o regiune montană sălbatică, la întâlnirea județelor Hunedoara, Sibiu, Alba, Vâlcea și Gorj, la poalele masivelor Parâng, Șureanu și Latoriței.

De pe Valea Lotrului, traseul urcă în serpentine spre stațiunea Rânca, prin pădurile de conifere și pajiștile alpine. Aici li se înfățișează călătorilor panorama largă a Munților Parâng, Lotrului, Cindrel și Șureanu, cu vârfuri de peste 2.000 de metri, căldări și văi glaciare modelate de glaciațiuni. Lacurile glaciare ale Parângului, mai îndepărtate, rămân ascunse privirii. În schimb, stânele de oi vechi, înființate în poieni îndepărtate, înconjurate de păduri, și cele mai moderne, apropiate de drum și transformate în locuri de popas, împodobesc versanții.

Drumul spre vechea stațiune Rânca din Parâng

În afara stațiunii montane Rânca, înființată în anii ’30, peisajul zonei este sălbatic, puțin afectat de intervențiile umane. Drumul este inaccesibil mai mult de jumătate din an, astfel că activitatea umană și construcțiile sunt reduse.

Înainte de construcția șoselei alpine, drumul prin trecătoarea Urdele era folosit doar de ciobanii aflați în transhumanță și uneori de trupele militare antrenate pe munte. În vara anului 1935, regele Carol al II-lea și fiul său, Mihai I al României, s-au numărat printre oaspeții de seamă care au inaugurat Transalpina, călătorind cu autoturismul de la Săliște (în apropiere de Sebeș) la Novaci (Gorj). Tot atunci a fost deschisă și prima cabană de la Rânca.

Lacul Oașa, „mărgăritarul” de pe Transalpina. Colțul de rai al lui Sadoveanu, ascuns în creierii Munților Șureanu

Vreme îndelungată, drumul neasfaltat de la Obârșia Lotrului spre creste a continuat să fie unul extrem de dificil de parcurs, din cauza pantelor abrupte, a curbelor dificile, mărginite de prăpăstii, și a pietrelor ascuțite din carosabil. Cel mai adesea era folosit de ciobanii din regiunile Sibiului și Olteniei, de vânători și de aventurierii care doreau să ajungă în stațiunea Rânca și pe crestele ori la lacurile glaciare ale Parângului.

Transalpina a fost asfaltată complet abia la sfârșitul anilor 2000, însă lucrările de modernizare a șoselei montane nu sunt finalizate pe unele porțiuni. Deși rămâne deschisă doar câteva luni pe an, este tot mai căutată de amatorii de călătorii.

Lacul Vidra, mărgăritarul din Munții Lotrului

Una dintre cele mai vechi zone turistice accesibile de pe drumul montan se află la Rânca, pe crestele Parângului. În ultimele decenii, aici au fost construite numeroase cabane și pensiuni, la peste 1.600 de metri altitudine. În timpul iernii, turiștii pot schia pe mai multe pârtii amenajate pe munții Corneșu și Păpușa, la altitudini cuprinse între aproximativ 1.600 și 1.900 de metri, unele dotate cu teleschi, telescaun, nocturnă și instalații pentru producerea zăpezii artificiale.

În anii ’70, o altă zonă turistică s-a dezvoltat la circa 30 de kilometri de Rânca , în jurul lacului de acumulare Vidra , amenajat în Munții Lotrului odată cu realizarea sistemului hidroenergetic Lotru–Ciunget. Barajul Vidra, construit din anrocamente, cu un nucleu central din argilă, are o înălțime de 121 de metri și o lungime de 350 de metri la coronament. Barajul se află la aproape 1.300 de metri altitudine, fiind cel mai înalt baraj din România. Lacul de acumulare poate înmagazina peste 300 de milioane de metri cubi de apă. Apele adunate în lacul Vidra sunt folosite de hidrocentrala subterană Lotru–Ciunget, cu o putere instalată de 510 MW, printr-o cădere brută de apă de 809 metri.

În apropierea lacului Vidra, turiștii găsesc Domeniul Schiabil Transalpina, situat în zona Obârșia Lotrului, la aproximativ 34 de kilometri de Voineasa.

Lacul Oașa, la poalele Șureanului

O altă zonă atractivă de pe traseu este lacul Oașa , amenajat pe râul Sebeș, în Munții Șureanu. Lacul se află la altitudinea de 1.255 de metri, are un volum de 136 de milioane de metri cubi și o suprafață de 454 de hectare. Barajul Oașa, construit din anrocamente, are o înălțime de 91 de metri.

Cum se circula pe Transalpina acum 90 de ani: „Cotește nesfârșit și la fiecare pas se izbește de marginea unui gol fără fund”

În trecut, locul din amonte de baraj era cunoscut ca Valea Frumoasei, un ținut care l-ar fi inspirat pe scriitorul Mihail Sadoveanu în volumele „Valea Frumoasei” (1938) și „Poveștile de la Bradu’ Strâmb” (1941). În apropierea lacului poate fi vizitată Mănăstirea Oașa. Biserica sa de lemn, ridicată în 1943, a fost strămutată în anii ’80, odată cu amenajarea lacului de acumulare.

Din zona barajului Oașa începe și drumul spre Domeniul Schiabil Șureanu, precum și mai multe trasee montane spre crestele Munților Șureanu și Cindrel. În apropiere se păstrează urmele unor castre romane de marș, folosite de trupele care au înaintat spre Sarmizegetusa Regia în timpul războaielor dacice.

Pe culmea Comărnicel au fost identificate trei asemenea fortificații temporare, iar un alt castru roman de marș se află pe șaua dintre Vârful lui Pătru (2.133 de metri), care domină panorama lacului Oașa, și Vârful Aușel (2.009 metri).