Traseul dronei rusești care a lovit un bloc din Galați: cum s-a desprins din grupul de atac și ce încărcătură explozivă avea

Noi informații ies la iveală după incidentul în care o dronă rusească a explodat într-un bloc de locuințe din Galați. Autoritățile au analizat datele, au refăcut traseul aparatului și au explicat de ce Armata Română nu a intervenit înainte de impact.

Blocul afectat de drona rusească FOTO Facebook

Potrivit unor surse din Ministerul Apărării Naționale, aparatul transporta o încărcătură de cel puțin 30 de kilograme de explozibil și era inclus într-un grup de aproximativ 50 de drone. Atacul ar fi fost lansat din Crimeea, în jurul orei 21:15, cu obiective în zonele Reni, Orlivka, Chilia și Vâlcov.

Conform datelor înregistrate de radarele Armatei Române instalate recent în zona Galați, drona care a ajuns ulterior pe teritoriul României s-a desprins din grup la ora 1:46, în apropiere de orașul ucrainean Reni, la circa 19 kilometri est de localitate.

Informaţiile oferite de ministrul Apărării, Radu Miruţă, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute vineri seară, după incidentul în care o dronă rusească a explodat într-un bloc de locuințe din Galați, reconstituie, pas cu pas, traseul aparatului și momentele în care a fost monitorizat de sistemele de apărare.

După ce au pus cap la cap toate informaţiile, autorităţile indică faptul că drona ar fi făcut parte dintr-un atac aerian de amploare desfășurat asupra infrastructurii portuare din sudul Ucrainei.

Drona care a lovit un bloc de locuințe din Galați a fost identificată ca fiind de tip Geran-2, a mai anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță, în cursul conferinţei de presă. Aparatul este o variantă adaptată a dronei iraniene Shahed-136, utilizată de Rusia în mod frecvent în războiul din Ucraina, în special în atacurile de tip kamikaze.

Geran-2 este propulsată de un motor cu elice, care produce un zgomot caracteristic, comparat cu sunetul unei motociclete, fiind o dronă relativ ieftină, produsă în serie mare și dificil de interceptat la altitudini joase, ceea ce îi permite să fie folosită în atacuri de saturație, greu de contracarat în timp real de sistemele de apărare antiaeriană.

Cele patru minute decisive

La ora 1:52, drona a trecut granița și a intrat în spațiul aerian românesc prin zona localităților Grindu și I.C. Brătianu, din județul Galați. Zbura la aproximativ 600 de metri altitudine și avea o viteză estimată de circa 100 de kilometri pe oră.

În acel moment, Armata Română a ridicat două avioane F-16 de la Baza Aeriană Fetești şi din Tulcea a fost trimis un elicopter IAR-330 Puma Socat pentru urmărire. Totul s-a derulat rapid, într-un interval în care deciziile trebuiau luate în câteva minute.

La ora 1:56, aparatul a dispărut de pe radare, după ce a parcurs aproximativ zece kilometri pe teritoriul României. La scurt timp, au început să fie semnalate la 112 primele apeluri care indicau o explozia la blocul din Galați.

Decizia de a nu doborî drona a fost explicată de generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitor al comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite.

„O eventuală angajare asupra unei zone urbane prezintă riscuri semnificative pentru siguranța populației și a infrastructurii. În multe situații, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine, despre care nu aveam informații dacă are încărcătură de luptă”, a explicat generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, invocând şi regulile care interzic acțiuni ce pot afecta spațiul aerian al unei țări vecine.

„Avem o limitare legală, respectiv faptul că nu putem să executăm foc astfel încât proiectilul să violeze spațiul aerian al unei țări vecine. Știm că Ucraina este în război, dar România este într-o situație de pace și nu putem lansa un proiectil care să ajungă în spațiul aerian al Ucrainei”, a mai spus el.

În total, piloții au avut la dispoziție aproximativ patru minute pentru a evalua situația și a decide o eventuală interceptare.

Nicuşor Dan a explicat traiectoria dronei

În timp ce specialiştii analizau mai multe scenarii pentru a explica modul în care drona și-a modificat direcția de zbor înainte de a ajunge în România, de la Galaţi, unde a mers personal, într-un „gest de empatie” pentru cele două persoane rănite, președintele Nicușor Dan a prezentat propria versiune asupra desfășurării evenimentelor.

În timpul declarațiilor, președintele Nicușor Dan a descris succesiunea evenimentelor în fața jurnaliștilor, însoțindu-și explicațiile de gesturi repetate ale mâinilor, cu care a încercat să redea traseul presupus al dronei.

„A fost un grup de 43 de drone care au venit din partea estică”, l-a spus el jurnaliştilor, continuând: „Pe măsură ce au trecut pe teritoriul ucrainean, o parte din ele au fost doborâte și una dintre ele lovită probabil deasupra orașului Reni”.

„Traiectoria i s-a modificat și a venit înspre Galați. A fost lovită kinetic și din cauza asta…”, a explicat Nicuşor Dan.