Trump spune că India va cumpăra petrol din Venezuela, iar China s-ar putea alătura

Administrația de la Washington deschide din nou piața petrolieră a Venezuelei pentru marile puteri economice, pe fondul unei schimbări radicale de politică energetică la Caracas.

Președintele SUA,Donald Trump/FOTO:EPA/EFE

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat pe 31 ianuarie că sprijină investițiile Chinei și Indiei în sectorul petrolier al Venezuelei, potrivit agenției Bloomberg. Anunțul vine în contextul în care Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat companiile americane să exporte, să vândă și să proceseze petrol venezuelean, în pofida sancțiunilor existente.

„China poate intra fără rezerve în această afacere și poate încheia un acord petrolier avantajos. De asemenea, lucrăm cu India la un acord pentru achiziția de petrol venezuelean. India se va alătura și va cumpăra petrol din Venezuela, nu din Iran. Conceptul acestui acord a fost deja agreat”, a declarat Trump.

Potrivit Bloomberg, la începutul acestei săptămâni, președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, a semnat modificări considerate istorice ale politicii naționale din domeniul petrolului. Noile măsuri prevăd reducerea taxelor și extinderea drepturilor de proprietate pentru companiile petroliere străine. Decizia a fost luată la mai puțin de o lună după ce forțele americane l-au înlăturat pe liderul de lungă durată al țării, Nicolás Maduro.

La scurt timp după aceste schimbări, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență generală care permite firmelor americane să opereze cu petrol venezuelean. Surse citate de Bloomberg arată că Statele Unite intenționează să importe anul acesta o cantitate record de țiței din Venezuela, după ce administrația Trump a preluat controlul asupra lanțului de aprovizionare energetică al țării și a impus companiilor petroliere investiții de aproximativ 100 de miliarde de dolari pentru refacerea infrastructurii.

După ce SUA au devenit principalul importator de petrol venezuelean, livrările către China s-au redus drastic. Dacă anul trecut exporturile către Beijing se ridicau, în medie, la 400.000 de barili pe zi, în luna ianuarie acestea au scăzut la zero, pe fondul operațiunilor desfășurate de Marina americană împotriva așa-numitei „flotă fantomă”.