Tulsi Gabbard a crescut într-o comunitate Hare Krishna. Cine este guru-ul care ar fi influențat-o ani la rând
Fosta directoare a serviciilor naționale de informații din SUA, Tulsi Gabbard, ar fi rămas sub influența liderului unei mișcări religioase în care a crescut, conform unei investigații recente.
Donald Trump și Tulsi Gabbard/FOTO:EPA/EFE
După demisia lui Tulsi Gabbard din funcția de director al serviciilor secrete naționale ale SUA, pe 19 iunie, o investigație a publicației The Washington Post a readus în prim-plan trecutul său controversat. Fostă stea în ascensiune a Partidului Democrat, Gabbard, care a fost cea mai tânără membră a Camerei Reprezentanților din Hawaii și prima femeie hindusă din Congres, ar fi rămas sub influența liderului mișcării religioase în care a fost crescută. Mandatul său la conducerea serviciilor secrete, deși nu a transformat-o într-o confidentă a președintelui Donald Trump, a fost marcat de campania împotriva adversarilor politici ai acestuia. Iată ce relevă investigația.
Tulsi Gabbard s-a născut în Samoa Americană și s-a mutat în Hawaii la vârsta de doi ani. Părinții ei erau adepți ai lui Chris Butler, un guru local devotat lui Krishna. Butler a fondat în anii '70 organizația religioasă Fundația „Știința identității” (SIF), ai cărei membri îl venerează pe Krishna, practică yoga și meditația și sunt vegetarieni. Deși unii foști adepți au etichetat comunitatea lui Butler drept un cult, grupul a negat întotdeauna aceste acuzații.
Chris Butler manifesta un interes pronunțat pentru politică. El pleda pentru înlocuirea administratorilor incompetenți cu „oameni sfinți”, iar adepții săi, inclusiv părinții lui Gabbard, erau activi în scena politică hawaiană. Opiniile guru-ului erau diverse, de la opoziția față de musulmani, homosexuali, controlul armelor și școlile publice, până la promovarea anticapitalismului și a unei agende ecologiste.
Cariera politică a lui Gabbard a început la 21 de ani, când a devenit cea mai tânără persoană aleasă vreodată în legislativul statului Hawaii. A servit ulterior în Garda Națională, participând la două misiuni în Orientul Mijlociu. În 2012, a intrat în istorie ca prima persoană de origine samoană și prima adeptă a hinduismului aleasă în Congresul SUA, depunând jurământul pe Bhagavad Gita.
O carieră politică marcată de poziții independente
În cadrul Partidului Democrat, Gabbard a fost inițial percepută ca o figură promițătoare, ocupând chiar funcția de vicepreședinte al formațiunii. Cu toate acestea, pozițiile sale au divergut frecvent de linia oficială a partidului.
În 2016, l-a sprijinit pe Bernie Sanders în cursa pentru nominalizarea democrată, iar patru ani mai târziu a încercat, fără succes, să obțină ea însăși candidatura la președinție.
După retragerea din Congres, Gabbard a devenit tot mai vocală în critica sa la adresa democraților și a politicii externe americane. În contextul invaziei ruse în Ucraina, ea a susținut că războiul ar fi putut fi evitat dacă administrația americană ar fi abordat preocupările Rusiei legate de extinderea NATO.
Relația cu Donald Trump și mandatul în fruntea serviciilor de informații
În 2024, Gabbard s-a alăturat oficial Partidului Republican și a devenit o susținătoare publică a lui Donald Trump. După ce acesta a revenit la Casa Albă, ea a fost numită director al serviciilor naționale de informații (DNI), o funcție strategică ce coordonează 18 agenții americane, inclusiv FBI și CIA.
Această numire a generat îngrijorări în rândul comunității de informații, având în vedere lipsa de experiență profesională directă a lui Gabbard în domeniu.
Mandatul său la DNI a fost caracterizat de decizii controversate și inițiative percepute ca fiind profund politizate. A sprijinit investigații privind alegerile prezidențiale din 2020 și a contestat concluziile oficiale referitoare la amestecul Rusiei în scrutinul din 2016.
În cele din urmă, relația sa cu președintele Trump s-a deteriorat. Divergențele privind politica externă, în special cea legată de Iran, au contribuit la marginalizarea sa în cercul restrâns al președintelui.
Conform relatărilor din presă, Gabbard nu a mai fost implicată în deciziile majore de securitate națională și ar fi fost presată să demisioneze. Oficial, ea a invocat dorința de a-și sprijini soțul, diagnosticat cu cancer, ca motiv al plecării sale.
Documente interne și presupusa influență a lui Chris Butler
Investigația The Washington Post se bazează pe aproximativ 25.000 de pagini de documente și corespondență, furnizate de Rebecca Salzburg, o fostă membră a comunității lui Butler și colaboratoare în campaniile electorale ale lui Gabbard.
Documentele includ sute de note și recomandări adresate cercului apropiat al politicienei între 2011 și 2017, perioada în care aceasta activa în Congres. Aceste recomandări vizau o gamă largă de subiecte, de la proiecte legislative și poziții politice, până la formulări precise pentru discursuri publice, interviuri televizate sau postări pe rețelele sociale.
Analiza jurnaliștilor asupra a 32 de interviuri acordate de Gabbard între 2014 și 2016 a demonstrat o utilizare constantă a expresiilor foarte similare cu cele sugerate în notele respective.
Documentele conțin și observații critice la adresa politicienei. Autorul anonim îi reproșa lipsa de implicare în anumite dezbateri publice și considera că intervențiile sale erau uneori insuficient dezvoltate sau lipsite de originalitate.
Rebecca Salzburg susține că autorul acestor recomandări era Chris Butler însuși, care și-ar fi ascuns identitatea, transmițând mesajele prin intermediul altor adepți ai organizației. Conform ei, influența liderului religios asupra lui Gabbard a persistat mult timp după ce aceasta a intrat în politica națională.
Acuzații privind o campanie coordonată de susținere online
Investigația mai sugerează că persoane asociate cu organizația lui Butler ar fi desfășurat, timp de mai mulți ani, o campanie online de susținere a lui Gabbard, publicând comentarii favorabile pe rețelele sociale și pe site-uri media.
Aceste activități ar fi continuat chiar și după demisia sa din funcția de director al serviciilor naționale de informații, conform documentelor analizate.
Reacțiile celor implicați
Reprezentanții Fundației „Știința identității” nu au contestat autenticitatea documentelor prezentate de The Washington Post, dar au respins vehement afirmația că acestea ar fi fost redactate de Chris Butler.
Organizația a pus sub semnul întrebării credibilitatea Rebeccăi Salzburg, argumentând că aceasta ar fi părăsit comunitatea în urma unor conflicte și ar avea motive personale pentru a dăuna reputației grupării.
Tulsi Gabbard nu a comentat public informațiile din investigație. Membrii echipei sale au calificat articolul drept un atac motivat de prejudecăți religioase și au respins concluziile prezentate de publicație.
Această investigație readuce în discuție întrebări fundamentale privind influența pe care liderii religioși sau organizațiile spirituale o pot exercita asupra personalităților politice aflate în poziții de înaltă responsabilitate publică, precum și dificultatea de a separa convingerile personale de procesul decizional în funcțiile de stat.
Explorează subiectele:
