Cifre cu 10% mai mici, în prima jumătate a acestui an, comparativ cu cele de anul trecut pentru turismul în Delta Dunării, destinația care pare să fi scăzut cel mai mult în preferințele turiștilor. Motivele sunt numeroase.

O incursiune în Delta Dunării înseamnă mult mai mult decât peisaje de poveste sau lucruri extraordinare de descoperit. Este o experiență obligatoriu de trăit într-o viață, spun atât cei care promovează turismul în Delta Dunării, cât și turiștii care au avut ocazia să se bucure de frumusețile ei. Multora, această șansă le-au dat-o voucherele de vacanță, pe care nu le-au putut folosi decât în România, astfel ajungând să-și propună să vadă minunățiile lăudate de străini. Odată cu modificarea condițiilor de acordare a acestor vouchere interesul pare să fi scăzut.

Datele INS, analizate de un tour-operator important, arată o scădere semnificativă în acest an a turismului în acest colț de Rai. Astfel, dacă în prima jumătate a anului s-a înregistrat o creștere timidă în turismul românesc, de doar 0,1%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, doar pentru luna iunie deja lucrurile arată rău, scăderile fiind semnificative (-4,2% în ceea ce privește sosirile turiștilor români în unități clasificate în scop turistic, în iunie 2025, comparativ cu iunie 2024). Cea mai mare scădere o înregistrează turismul din Delta Dunării, (- )10% în semestrul I 2025, comparativ cu semestrul I 2024, conform datelor tour-operatorului Bibi Touring. Scăderea este pusă pe seama instabilității economice, care a făcut ca turiști care veneau și de trei ori pe an în Deltă să reușească acum să vină doar o dată, și, cum mai menționam, a lipsei voucherelor de vacanță, resimțită deopotrivă pe litoral, la munte și în Delta Dunării.

„Plata cu vouchere de vacanță a înregistrat un declin sever – peste 75% –, marcând o scădere abruptă a unuia dintre cele mai importante instrumente de stimulare a turismului intern, care, în anii anteriori, a sprijinit consistent vacanțele în România și fiscalizarea serviciilor turistice. Lipsa acestora nu doar că a redus capacitatea de achiziție a turiștilor, dar a și stimulat migrarea către forme de turism nefiscalizat, cu impact negativ asupra industriei și bugetului de stat”, precizează Ovidiu Oprea, reprezentantul unei agenții de turism.

Când vine vorba de Delta Dunării, la aspectele deja semnalate se adaugă problemele legate de serviciile la „gri” sau la „negru”, cu ghizi-pirați care promovează „excursii de o zi”, în fapt, de multe ori, o cursă nebună, la viteze excesive, care pun în pericol atât turiștii, cât și eco-sistemul.

„Mâine are chef să plimbe doi turiști, are o barcă și plimbă doi turiști. Încă o săptămână nu-l mai vezi pe traseu”

Pe clienții și așa din ce în ce mai puțini se luptă astăzi atât prestatorii de servicii turistice care fac totul legal, cât și cei care, în timpul liber, „mai fac un ban”. Am stat de vorbă cu președintele Asociațiilor navelor de agrement și transport rapid, Ștefan Paul Ivanov, care vorbește despre necesitatea unor reglementări stricte și a unei intervenții prompte a autorităților astfel încât să se reducă riscul unor incidente precum tragedia produsă în Golful Musura (când patru persoane aflate pe o barcă condusă de o persoană neautorizată pentru astfel de servicii au murit).

„Sunt persoane care lucrează, au alte meserii și ocazional au o barcă privată și desfășoară de aceste activități de turism. Dar, pentru că nu sunt făcute la un nivel profesionist, scade calitatea serviciilor. Iar lumea se raportează că aceasta este normalitatea”, atrage atenția Ivanov.

Întâmplarea nefericită din urmă cu câteva zile se poate însă oricând repeta, pentru că așa-zis turism fac inclusiv persoane lipsite de experiență. „În tot ceea ce facem se stabilesc: condițiile meteo, nivelul apelor, să mergi pe trasee unde pescajul navelor îți permite, să nu rămâi izolat acolo, să nu creezi situații neplăcute și multe-multe alte situații de acest gen. Dar s-a liberalizat un pic această activitate, adică oricine are o barcă face activități de turism. Toată lumea face de toate, fără să aibă o pregătire minimă în domeniu. Printre cei care se dau ghizi de turiști sunt unii care au patru clase; dacă îi dai un pix nu știe să scrie, dar el se declară ghid autorizat”, spune Ivanov.

Cei care lucrează legal și-ar dori din partea autorităților un control real asupra persoanelor care desfășoară ilegal astfel de activități. „Trebuie să obțină o autorizație de mediu, să aibă o formă de angajare, să aibă o specializare în domeniul respectiv. O să vedeți că sunt și firme care sunt active în această activitate turistică de 10, 15, 20 de ani și au ghizi care efectiv s-au specializat. Sunt oameni pasionați, care pot să vorbească la nivel științific despre tot ce înseamnă Delta Dunării”, adaugă Ivanov.

Cu toate acestea, prestatorii de servicii nefiscalizate își găsesc în continuare locul în piață, serviciile lor ajungând uneori la 50% din prețul celor care prestează legal. Și cum clientul, preocupat în principal de preț, este mai puțin interesat de implicații, piața neagră prosperă, cu consecințe negative pentru angajații firmelor oneste. „Un om pe care vrei să-l ții, calificat pentru asta, un om pregătit, un om care vorbește patru limbi străine, nu poți să-l ții și să-i dai salariul minim pe economie. Îi dai și atunci zice - domnilor, eu am plecat”, subliniază Ivanov un alt efect.

Pare greu de înțeles cum nu se poate pune ordine în acest sistem, însă Ștefan Ivanov explică faptul că pe de o parte legislația nu oferă suficiente pârghii instituțiilor, pe de altă parte „solidaritatea” face ca orice inițiativă de control să ajungă în foarte scurt timp la urechea tuturor celor în culpă.

„Este și greu de găsit și identificat, pentru că nu au activitate nefiscalizată permanentă, să știi că X-ulescu desfășoară activitate și să reușești să-l surprinzi ușor. El practic lucrează, are serviciu, mâine are chef să plimbe doi turiști, are o barcă și plimbă doi turiști. Încă o săptămână nu-l mai vezi pe traseu”, explică Ivanov. Pe de altă parte, încă lipsesc anumite reglementări, iar asta face instituțiile prea puțin eficiente, neoferindu-li-se pârghiile necesare pentru intervenție.

„De cele mai multe ori să știți că vin și sunt controlate tot societățile care sunt ușor de găsit, care au un sediu social, care au un brand. (...) Majoritatea acțiunilor se îndreaptă de cele mai multe ori fix acolo, sunt căsăpite societățile care se chinuie și plătesc cărți de muncă, plătesc impozite, TVA... De ce? Pentru că legislația e făcută precar și nu le dă voie să facă foarte multe flagrante sau să intre efectiv să legitimeze persoanele - cine sunteți, de unde sunteți, de unde îl știți pe domnul? Trebuie să ai poliție, trebuie să faci echipe mixte, nu are dreptul cel de la Rezervație. Și multe, multe alte lucruri de genul acesta”, detaliază Ivanov.

Provocări nenumărate. „Avem nevoie de turiști educați”

Cu toate neajunsurile, obiectivul operatorilor de turism este să crească Delta Dunării în preferințele turiștilor. Sunt conștienți că asta depinde de calitatea serviciilor oferite, dar și-ar dori, la rândul lor, să atragă turiști educați. Delta Dunării este o destinație pentru care îți trebuie o minimă pregătire, susține Ivanov.

„Să știți că noi ne dorim turiști educați. E prima condiție de care vorbim pentru a proteja mediul și să avem delta și biodiversitatea, nu doar acum, ci și peste ani. Iar cei care vin în deltă, să știți că 50% își fac temele, dar 50% nu știu nimic, nimic, nimic. Tocmai de aceea sunt și ușor de manipulat. Pentru că nu se informează. Am rămas surprins că în 2025 vin oamenii cu copii după ei și întreabă - noi unde dormim în seara aceasta? Adică să înțelegeți la ce nivel se desfășoară activitatea turistică. Vă puneți în mișcare cu copii după dumneavoastră, dar poate nu găsiți cazare? Și răspund: găsim noi undeva să dormim”, explică Ivanov ce încă se întâmplă.

Tot de o minimă educație ține și comportamentul turiștilor care aleg excursii pe apă. „Conducătorul îi dă vesta turistului și acesta refuză să o poarte sau devine agresiv. Nu, domnule, nu stau eu cu vesta pe mine! E dificil. De cele mai multe ori se întâmplă când deja este pe șalupă. Ce faci, îl lași pe mijlocul canalului? El urcă și o scoate. Unele bărci au comanda în față, în prova, altele în pupa. Cel de la pupa este fericit, pentru că are control asupra bărcii. Cel de pe prova trebuie să fie atent la drum. Nu vede că în spate și-a scos vesta de salvare. Din punctul meu de vedere și legislația trebuie corectată. Răspunderea contravențională să fie în sarcina turistului, din moment ce i s-a înmânat vesta și nu o poartă, nu o folosește. Eu, ca și conducător, am obligația să-ți înmânez vesta la îmbarcare, pe mal. Faptul că, ulterior, dumneata ți-o scoți pe consimțământul tău și vine inspectorul ANR în control, ar fi trebuit sancționat turistul, nu conducătorul. Dacă nu este la bordul navei, da, atunci este sancționat conducătorul, dar atât timp cât ele există și el refuză să poarte... Mai sunt de remediat câteva lucruri”, mai adaugă Ivanov.

De reglementări ar fi nevoie și în privința accesului ambarcațiunilor, care sunt deja de ordinul miilor. Pe lângă societățile comerciale autorizate, sunt mii de alte bărci care tranzitează Delta Dunării în sezonul de vară. „Uitați-vă numai pe autostrăzi și drumuri naționale câte mașini tractează bărci către deltă. Pe acelea nimeni nu le monitorizează, acelea nici nu sunt luate în calcul. Dar sunt mii de bărci care sunt duse în deltă în sezonul estival. Și acelea, la fel, trebuie reglementate. Ceea ce nu se întâmplă astăzi. Toată nebunia aceasta de control este la un nivel local. Atât. Doar pentru câteva societăți locale. Se controlează activitatea unor firme de profil care încearcă să supraviețuiască 12 luni din an”, mai atrage atenția președintele Asociațiilor navelor de agrement și transport rapid.

Turiștii care vor să vadă „pe viu” ce i-a fascinat vizionând documentare

Sunt, pe de altă parte, și turiști care se informează înainte de a ajunge în Deltă. Deloc puțini sunt cei fascinați de documentare, în special cele ale lui Charley Ottley.

„Sunt oameni care efectiv au văzut, sau au citit documentare sau reviste de specialitate și au venit cu revista în mână și au zis - vreau să văd și eu ceea ce scrie în acest material. Adică am avut și așa ceva, din Australia, de peste tot, din toată lumea. Care au venit și au văzut ceea ce a putut să facă Charley Ottley, să promoveze Delta Dunării la nivel internațional”, mai spune Ivanov.

Astfel de inițiative trebuie însă dublate de alte acțiuni de promovare, de parteneriate, de grupuri de lucru între diverse instituții și operatori privați. Plus, insistă Ivanov, completarea legislației pentru a-i sancționa pe cei care se abat și prin acțiunile lor afectează Delta Dunării. Și-ar dori ca inclusiv probele video să poată fi puse la dispoziția autorităților, iar cei care nesocotesc regulile de trafic naval, de exemplu, sau încalcă alte norme, să poată fi sancționați.

La ce prețuri puteți admira frumusețile Deltei Dunării

Dacă v-ați rezervat bani pentru vacanță și încă nu v-ați hotărât asupra destinației, Delta Dunării ar putea fi o opțiune. Tarifele valabile pentru perioada de până la mijlocul lunii august, pentru trei nopți de cazare (Delta Dunării nu poate fi admirată într-o zi, în goană, oricât vi s-ar vinde această iluzie, insistă cei care o cunosc) variază între aproape 1.000 lei pentru o cameră dublă (doar cazare) la o pensiune de trei stele și 3.788 lei (cameră triplă, cu terasă, all inclusive) la o pensiune de patru stele.

Iată câteva tarife practicate de colaboratorii tour-operatorului Bibi Touring, valabile până la 15 august 2025:

- Mahmudia - Pensiune 3*, 3 nopți cameră dublă fără masă - 955 lei/sejur

- Crișan - Pensiune 3*, 3 nopți cameră dublă fără masă – 1.025 lei/sejur

- Sulina - Pensiune 3*, 3 nopți cameră dublă fără masă – 1.061 lei/sejur

- Sulina - Hotel 3*, 3 nopți cameră dublă cu mic dejun inclus – 1.665 lei/sejur

- Crișan - Hotel 4*, 3 nopți cameră dublă bungalow cu mic dejun inclus – 1.586 lei/sejur

- Sfântu Gheorghe - Hotel 4*, 3 nopți cameră dublă cu demipensiune – 3.240 lei/sejur

- Băltenii de Sus - Hotel 4*, 3 nopți cameră dublă cu mic dejun- 1.374 lei/sejur

- Uzlina - Hotel 3*, 3 nopți cameră dublă cu demipensiune – 3.240 lei/sejur

- Mila 23 - Pensiune 4*, 3 nopți cameră triplă cu terasă, cu all inclusive – 3.788 lei/sejur

- Murighiol - Hotel 4* - 3 nopți cameră dublă, cu mic dejun – 1.432 lei/sejur

- Murighiol - Hotel 4* - 3 nopți cameră dublă, cu demipensiune – 2.475 lei/sejur

- Crișan - Hotel 5* - 3 nopți cameră dublă, cu mic dejun – 3.001 lei/sejur.

Pentru ofertele care nu includ prânzul și cina va trebui să adăugați între 60 și 200 lei/persoană pentru fiecare masă. Prețurile pentru meniurile tradiționale, bazate pe pește proaspăt, pot fi mai ridicate. Trebuie de asemenea să luați în calcul băuturile, care se pot adăuga la aceste costuri.

Destinațiile favorite rămân Mahmudia, Sfântu Gheorghe și Sulina, care, pe datele tour-operatorului, concentrează 55% din preferințele turiștilor.