Comisia Europeană a revizuit estimările de creștere economică pentru România, estimând în prognoza de vară un avans de 3,9% în anul 2022, în sus comparativ cu estimarea din primăvară de 2,6%. Însă și inflația va fi mai mare, de 11,1% în acest an, comparativ cu estimarea anterioară de 8,9%, relatează economedia.ro .

Comisia susține că, în primul trimestru al anului 2022, economia României a surprins pe plus, cu o rată de creștere a PIB-ului real de 5,2%. Conform datelor provizorii, acest rezultat se explică printr-o creștere solidă a formării brute de capital fix și a consumului privat, în timp ce exporturile nete au avut o contribuție negativă. Această creștere robustă a fost susținută de majorarea salariilor, care a ținut pasul cu inflația, și de eliminarea treptată a restricțiilor COVID.

Datorită acestui prim trimestru foarte puternic, creșterea PIB-ului pentru întregul an 2022 este revizuită în creștere la 3,9%. Cu toate acestea, pentru 2023, se justifică o revizuire în scădere la 2,9%, în conformitate cu perspectivele de creștere mai lentă la nivel mondial și în UE. Consumul privat și investițiile vor fi principalele motoare de creștere pentru acest an și anul viitor, în timp ce se preconizează că exporturile nete vor acționa ca o piedică asupra PIB și vor duce la o creștere a deficitului comercial, arată executivul european.

În continuare, indicatorii de activitate economică și de sentiment indică un al doilea trimestru mai puțin optimist. Pentru restul orizontului de prognoză, atât factorii pozitivi, cât și cei negativi se întrepătrund. Pe de o parte, inflația ridicată este menită să afecteze puterea de cumpărare a gospodăriilor. Pe de altă parte, perspectivele optimiste de pe piața muncii și măsurile de sprijin anunțate de guvern în aprilie, în special pentru gospodăriile vulnerabile, ar trebui să mențină consumul privat în creștere, chiar dacă mai moderată, arată Comisia. Se preconizează că efectul moderator al ratelor ridicate ale dobânzilor și al incertitudinii asupra investițiilor private va fi mai mult decât compensat de investițiile sprijinite prin intermediul PNRR și al altor fonduri UE. Perspectivele comerțului exterior s-au înrăutățit din cauza războiului și a blocajelor din alte părți ale lumii, ceea ce implică o încetinire, care va afecta mai mult exporturile decât importurile, așa cum s-a văzut până acum.

Creșterea abruptă și continuă a prețurilor la alimente și energie a împins inflația anuală IAPC la 12,4% în luna mai, ridicând inflația medie pe 12 luni la 7,1%. Prețurile vor crește și mai mult pe parcursul orizontului de prognoză din cauza energiei, deoarece nu toți consumatorii sunt acoperiți de sistemul de plafonare și deoarece numeroase contracte de electricitate și gaz vor fi renegociate în lunile următoare. O creștere bruscă a prețurilor pentru această componentă a IAPC este așteptată în aprilie 2023, deoarece schema de plafonare urmează să expire. Prețurile la alimente vor crește, de asemenea, având în vedere tendințele prețurilor la nivel mondial și lipsurile cauzate de război. Inflația medie anuală IAPC este proiectată la 11,1% în 2022, înainte de a încetini la 7,2% în 2023, deoarece prețurile la energie se vor tempera, iar efectele de bază vor intra în vigoare. O dinamică a salariilor mai puternică decât cea estimată în prezent reprezintă un risc de creștere a previziunilor privind inflația.