Ultimele zile ale regimului Assad în Siria: obsesii sexuale, jocuri pe telefon și moartea amantei-spion

O investigație publicată de revista americană The Atlantic oferă o imagine detaliată a ultimelor zile ale lui Bashar al-Assad la conducerea Siriei, descriindu-l ca pe un lider izolat, arogant și rupt de realitate, care a promis victoria cu doar câteva ore înainte de colapsul regimului său, pentru ca apoi să fugă în secret cu ajutorul Rusiei.

Articolul, semnat de jurnalistul Robert Worth și bazat pe surse din Israel, Damasc și Hezbollah, susține că Luna al-Shibl, una dintre cele mai apropiate consiliere ale lui Assad, era de fapt și amanta sa. Potrivit relatării, aceasta ar fi aranjat inclusiv întâlniri sexuale ale președintelui cu alte femei, printre care și soțiile unor ofițeri de rang înalt din armata siriană.

Un lider care nu a crezut până în ultimul moment că va cădea

Potrivit surselor citate — foști oficiali de rang înalt ai regimului, persoane apropiate palatului prezidențial și un fost oficial din serviciile de securitate israeliene — Assad nu a crezut că regimul său se va prăbuși decât în ultimele ore, înainte ca rebelii conduși de Ahmad al-Sharaa să cucerească Damascul, la 7 decembrie 2024.

Chiar și atunci când forțele rebele se apropiau de capitală, Assad continua să-și asigure colaboratorii că victoria este aproape. La scurt timp după aceea, a fugit în toiul nopții la bordul unui avion rusesc, fără a-și informa majoritatea apropiaților.

Unii dintre cei mai loiali colaboratori au fost induși în eroare și au fost nevoiți să fugă haotic din țară, în timp ce rebelii trăgeau focuri de armă în aer pentru a celebra căderea regimului. Gestul lui Assad a fost descris de martori drept „atât de laș și șocant”, încât unii au refuzat inițial să creadă că este real, scrie ynetnews.com.

Izolare, aroganță și refuzul ultimelor oferte

Robert Worth afirmă că a discutat, pe parcursul unui an, cu zeci de persoane care au lucrat în palatul prezidențial. Aceștia l-au descris pe Assad drept un conducător distant, obsedat de sex și de jocuri video, care ar fi putut salva regimul dacă nu ar fi fost dominat de rigiditate și orgoliu.

Această atitudine s-ar fi reflectat și în refuzul său de a răspunde apelurilor unor miniștri de externe din regiune, care, în ultimele zile ale regimului, i-au propus posibile înțelegeri politice. „Nu a răspuns. Părea supărat la ideea că ar trebui să renunțe la președinție”, a declarat o sursă.

Jurnalistul leagă această încăpățânare de încrederea dobândită de Assad după ce a supraviețuit unor momente critice în primii ani ai războiului civil. Intervenția Rusiei în 2015, decisă de președintele Vladimir Putin, a schimbat cursul conflictului și i-a permis lui Assad să recâștige controlul asupra unei mari părți din țară.

Însă, notează Worth, această „victorie” a fost înșelătoare. Siria era devastată, economia aproape colapsată, sancțiunile occidentale sufocante, iar suveranitatea statului parțial cedată Rusiei și Iranului. Susținătorii regimului, epuizați de ani de război, așteptau beneficii concrete care nu au mai venit.

Influența Hezbollah și o realitate distorsionată

Articolul îl descrie pe Assad ca fiind fascinat de liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, și tentat să creadă propaganda potrivit căreia „axa rezistenței” ar fi pe punctul de a obține o victorie decisivă împotriva Israelului. Această convingere l-ar fi făcut să creadă că nu trebuie să facă compromisuri politice.

Un fost oficial israelian a declarat că, în jurul anului 2019, Assad devenise „prea slab pentru a fi previzibil”. Regimul era „o cochilie goală”, iar Assad ar fi confundat toleranța regională față de el cu o formă de putere reală.

„Trăia într-o lume a fanteziei”, a spus un activist Hezbollah. „Credea că iranienii au nevoie de el, că rușii nu au alternativă. Se vedea rege.”

Luna al-Shibl: consilieră, amantă și posibil agent

Potrivit investigației, Assad își petrecea mare parte din timp jucând Candy Crush și alte jocuri pe telefon, în timp ce Siria se transforma într-un „narco-stat”, dependent de producția și traficul de Captagon, coordonat de fratele său, Maher al-Assad.

În acest cerc restrâns de figuri controversate se afla și Luna al-Shibl, fost jurnalist Al Jazeera și consilier media al președintelui. Sursele afirmă că aceasta nu doar îi era amantă, ci îi facilita și alte relații.

În iulie 2024, al-Shibl a fost găsită moartă în automobilul său, pe o autostradă de lângă Damasc. Presa de stat a vorbit despre un accident rutier, însă circumstanțele au ridicat semne de întrebare. Unele surse au sugerat că ar fi fost ucisă pentru că furniza informații Israelului. Alte surse, inclusiv din interiorul regimului, susțin că ordinul ar fi venit chiar de la Assad.

Un oficial israelian a afirmat că al-Shibl devenise, de fapt, o sursă pentru Rusia, oferind informații despre activitățile Iranului în Siria. Worth precizează că aceste afirmații sunt dificil de verificat.

Ultimele ore ale regimului

Colapsul final a început la sfârșitul lunii noiembrie 2024. În timp ce rebelii avansau spre Alep, Assad se afla la Moscova, unde fiul său își susținea teza de doctorat. Speranța că Rusia îl va salva s-a spulberat rapid: Vladimir Putin i-a transmis că Moscova nu va mai lupta în locul său.

Când Assad s-a întors la Damasc, Alepul căzuse deja. Pe 7 decembrie, telefonul său era închis, în timp ce diplomați regionali încercau disperat să îl contacteze.

În noaptea aceea, după ce a devenit clar că forțele loiale se prăbușiseră, o delegație rusă i-a prezentat dovezi că lupta s-a încheiat. La ora 2 dimineața, Assad a ordonat să i se împacheteze lucrurile și a părăsit reședința. Doar câțiva apropiați și fiul său l-au însoțit. Alții au fost lăsați în urmă.

Potrivit martorilor, chiar și atunci Assad nu și-a asumat responsabilitatea. „Nu eu v-am trădat, voi m-ați trădat”, ar fi spus el, înainte de a pleca.

Astăzi, Bashar al-Assad trăiește la Moscova, alături de familie. Noul guvern sirian, condus de Ahmad al-Sharaa, cere extrădarea sa, în timp ce Rusia își menține bazele militare strategice de pe coasta Siriei.