Un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar putea băga Europa în recesiune, avertizează FMI

Perspectivele economice ale Europei s-au deteriorat semnificativ, pe fondul perturbărilor energetice cauzate de război, care sunt așteptate să ducă la înăsprirea condițiilor financiare, potrivit celui mai recent raport al Fondului Monetar Internațional.

FMI arată că economia europeană rămâne rezilientă, dar din ce în ce mai expusă șocurilor externe, în contextul crizei energetice legate de războiul din Iran și de închiderea Strâmtorii Ormuz, transmite Euronews.

Instituția solicită reforme rapide, inclusiv finalizarea pieței unice a UE printr-o mai bună interconectare a rețelelor electrice, aprofundarea integrării financiare și creșterea productivității.

Prețurile petrolului au crescut cu aproximativ 70%, în timp ce gazele naturale din Europa rămân cu circa 45% peste nivelurile de dinaintea războiului. Deși creșterile sunt mai puțin severe decât șocul din 2022, FMI avertizează că ele vor continua să apese puternic asupra creșterii economice.

Tranziția pe termen lung a Europei către energia regenerabilă , care reprezintă acum peste jumătate din producția de electricitate, a ajutat la atenuarea impactului șocului energetic, însă FMI spune că aceasta oferă doar o protecție parțială.

Previziunile de creștere au fost revizuite în scădere, zona euro fiind acum estimată să avanseze cu puțin peste 1% în 2026, față de aproximativ 1,4% înainte de războiul din Iran, potrivit proiecțiilor FMI. În același timp, inflația rămâne ridicată, reflectând presiunile persistente generate de costurile energetice și perturbările din lanțurile de aprovizionare.

Sănătatea fiscală depinde de durata conflictului

Perspectivele FMI depind puternic de evoluțiile geopolitice, instituția avertizând că un conflict scurt în Orientul Mijlociu ar putea limita pagubele, însă o criză prelungită ar putea împinge Europa în recesiune.

„Impactul economic general va depinde de modul în care va evolua conflictul din Orientul Mijlociu, în special în ceea ce privește aprovizionarea cu energie și infrastructura”, a declarat comisarul pentru Economie, Valdis Dombrovskis, într-o conferință de presă luni seară, după reuniunea miniștrilor de Finanțe din zona euro.

El a avertizat că blocul comunitar nu își poate permite să „repete greșelile trecutului”, subliniind că eventualele măsuri de sprijin trebuie să fie temporare, țintite și să nu stimuleze cererea agregată.

Europa s-ar putea îndrepta spre o criză aviatică. România are pârghiile necesare de a o depăși, dar costul pentru șoferi ar fi uriaș

Europa se confrunta deja cu prețuri ridicate la energie înainte ca războiul condus de SUA împotriva Iranului să înceapă să perturbe piețele energetice globale pe 28 februarie.

Industria europeană plătea de două până la trei ori mai mult pentru energie decât competitorii din Statele Unite și China. FMI avertizează că acest decalaj persistent reflectă o vulnerabilitate structurală, nu un dezechilibru temporar.

Modernizarea rețelei electrice

În acest context, menținerea ritmului reformelor energetice este esențială.

Raportul FMI îndeamnă UE să rămână angajată față de piața sa de carbon, Sistemul de Comercializare a Emisiilor (ETS), aflat anterior aproape de colaps, dar considerat de FMI un instrument care susține tranziția către energia eoliană și solară.

Abandonarea ETS ar putea pune în pericol progresele obținute în decarbonizare, avertizează instituția.

În plus, Europa trebuie să finalizeze piața internă de energie, potrivit FMI, iar pachetul privind rețelele electrice propus de Comisie în decembrie este considerat „un pas important”.

Modernizarea rețelei electrice și dezvoltarea capacităților de stocare sunt esențiale pentru succesul tranziției energetice a UE și vor domina agenda politică și, probabil, disputele politice în următoarele luni, în condițiile în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut Parlamentului și Consiliului să ajungă la un acord politic pe acest pachet până în vară.

Preferințele europene ar putea avea efecte negative

Raportul FMI face referire și la propunerea Comisiei privind Legea Accelerării Industriale (IAA), apreciind că aceasta include măsuri utile, inclusiv diversificarea lanțurilor de aprovizionare.

Totuși, instituția avertizează că regulile de achiziții publice „Made in Europe” și condițiile pentru investiții străine legate de valoarea adăugată locală pot distorsiona piețele și pot reduce avantajul comparativ.

Protejarea industriilor strategice este un obiectiv legitim, arată FMI, însă acesta trebuie ghidat de o analiză strictă cost-beneficiu.

Instrumentele de politică variază semnificativ în ceea ce privește eficiența și costurile, iar intervențiile ar trebui limitate la situațiile în care piețele nu se pot ajusta eficient de unele singure.

Raportul avertizează, de asemenea, împotriva unor greșeli frecvente de politică, subliniind că relaxarea regulilor de concurență, strategiile industriale necoordonate sau reducerea angajamentelor climatice ar putea slăbi, nu întări, poziția Europei.