Un deceniu de la Brexit: impactul asupra românilor din Regatul Unit și drama familiilor destrămate
La zece ani de la momentul crucial al votului pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, la 23 iunie, realitățile cotidiene ale românilor stabiliți în Regatul Unit s-au transformat radical.
Cum arată viețile românilor din UK, la 10 ani după votul pentru ieșirea din UE. FOTO: Shutterstock
Deceniul scurs de la referendumul din 2016, care a pecetluit soarta Marii Britanii în afara Uniunii Europene, dezvăluie o imagine sumbră, atât pentru economia insulară, cât și pentru numeroasele comunități de imigranți care și-au construit vieți în Regat. Un studiu recent al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) indică faptul că o majoritate covârșitoare a alegătorilor britanici, indiferent de orientarea politică, percepe Brexitul ca având consecințe negative asupra țării. Paradoxal, două treimi dintre cetățenii UE ar saluta o eventuală reintegrare a Marii Britanii în blocul comunitar, ilustrând o persistență a sentimentului pro-european de ambele părți ale Canalului Mânecii.
Pentru comunitatea românească din Marea Britanie, ultimul deceniu a reprezentat o perioadă de schimbări radicale. De la statutul de cetățeni europeni cu drepturi depline de liberă circulație, aceștia au trecut la cel de rezidenți cu un statut special, confruntându-se cu un labirint birocratic și o incertitudine crescută. Sistemul „Settled Status”, implementat post-Brexit, a avut un dublu tăiș: deși a evitat deportările masive, a impus unui număr de aproximativ un milion de români sarcina de a dovedi guvernului britanic continuitatea reședinței, transformând drepturile obținute prin muncă într-un privilegiu acordat condiționat. Consecința tragică a fost că mulți, din cauza întârzierilor sau a erorilor administrative, s-au trezit în situația de a fi considerați „imigranți ilegali”, chiar și după ani de contribuție onestă la societatea britanică.
Cel mai profund impact social s-a resimțit la nivel familial. Reguli de reunificare mult mai stricte au fragmentat sute de mii de familii: românii nu își mai pot aduce partenerii noi sau părinții vârstnici decât dacă îndeplinesc praguri salariale extrem de ridicate, depășind 29.000 de lire sterline anual. Mai mult, copiii născuți în Regatul Unit după 2021 nu mai dobândesc automat cetățenia, generând o situație paradoxală de „copii-apatrizi” din punct de vedere birocratic. Această realitate dură a forțat nenumărate familii să ia decizii dificile, între repatriere și despărțire. Din punct de vedere psihologic, trecerea de la o integrare naturală, cu sentimentul de cetățeni europeni, la o anxietate constantă legată de controalele la frontieră, pierderea libertății de a călători cu familia în Uniunea Europeană fără pașaport și un sentiment general de înstrăinare, amplificat de discursul anti-imigrație din ultimul deceniu, a fost dramatică.
Jurnalist român în Marea Britanie: „Nu cred că țara merge către mai bine”
Ciprian Vîrlan, corespondent Antena3-CNN în Marea Britanie, a oferit o perspectivă asupra vieții românilor din Regat, la un deceniu de la referendumul privind ieșirea din Uniunea Europeană.
„La un deceniu de la referendumul pentru Brexit, realitatea românilor din Marea Britanie este una alarmantă, accentuată de creșterea vertiginoasă a costului vieții. Statisticile oficiale ale Guvernului britanic confirmă că românii reprezintă naționalitatea cu cel mai mare număr de repatrieri; numai anul trecut, peste 11.000 de conaționali au ales să se întoarcă în România, împovărați de cheltuielile tot mai mari și de incertitudinea privind asigurarea traiului pentru familiile lor. Deși în trecut mulți și-au adus soțiile, frații și alte rude, facilitându-le integrarea pe piața muncii, acum condițiile s-au deteriorat considerabil, iar speranța unui viitor stabil s-a estompat”, a explicat Vîrlan.
Jurnalistul subliniază că, deși percepția generală asupra românilor din Marea Britanie rămâne favorabilă, imaginea de forță de muncă harnică și de încredere nu mai garantează aceeași deschidere din partea angajatorilor. În plus, speranțele românilor care au emigrat cu visul unui viitor mai bun sunt în continuă scădere.
„Percepția generală despre români este încă pozitivă, fiind recunoscuți ca o națiune muncitoare și onestă, cu mulți profesioniști în sistemul public de sănătate, construcții sau educație, și chiar antreprenori de succes. Totuși, ospitalitatea angajatorilor de altădată, care primeau cu brațele deschise orice român dornic de muncă, s-a diminuat considerabil. Per total, viziunea asupra Marii Britanii nu mai este una optimistă. Personal, nu anticipez o ameliorare a situației în Regatul Unit, mai ales în contextul unor potențiale crize guvernamentale și al daunelor financiare considerabile. Banca Angliei a estimat o reducere de 6% a Produsului Intern Brut al Regatului Unit din cauza Brexitului, iar primarul Londrei a semnalat pierderi de milioane de lire pentru cetățeni. Chiar dacă mulți români și-au întemeiat familii aici și s-au adaptat la cultura britanică, la sistemul de sănătate publică eficient și la birocrația simplificată, ce permite rezolvarea multor formalități online, provocările economice și politice erodează continuu speranța unui viitor mai bun”, a concluzionat Ciprian Vîrlan.
Explorează subiectele:
