Conform unui nou studiu asupra unui vechi document, Sfântul Giulgiu păstrat la Torino, considerat mult timp a fi pânza funerară a lui Iisus Hristos, este un fals, rezultatul unei „fraude clericale”.

Giulgiul din Torino FOTO: X

Giulgiul din Torino este unul dintre cele mai prețioase artefacte antice, atrăgând în capitala piemonteză nenumărați turiști, în ciuda faptului că este expus public, în interiorul Catedralei Sfântul Ioan Botezătorul, doar în ocazii speciale.

Pânza de in redă imaginea palidă a părții anterioare a unui bărbat gol. Catolicii au venerat-o timp de secole ca fiind giulgiul lui Isus, pe care a fost imprimată imaginea sa după răstignire, scrie Euronews.

De când a apărut pentru prima dată, în 1354, autenticitatea Giulgiului a fost pusă deseori la îndoială. Chiar și autoritățile Vaticanului au discutat în repetate rânduri dacă ar trebui considerat adevărata pânză funerară a lui Isus Hristos.

Cercetări ulterioare de-a lungul anilor au adăugat dovezi că este posibil ca giulgiul să nu fie autentic.

Acum, un document medieval descoperit recent adaugă dovezi suplimentare, concluzionând că Giulgiul este un fals.

Publicate în Journal of Medieval History, descoperirile dezvăluie prima dovadă scrisă cunoscută care infirmă autenticitatea relicvei.

Cea mai veche mărturie cunoscută până în prezent era o scrisoare datată 1389 de episcopul de Troyes, Pierre d’Arcis, care a denunțat Giulgiul ca fiind o fraudă.

Documentul recent descoperit dezvăluie că un respectat teolog francez, Nicole Oresme (1325–1382), a descris pânza ca fiind un fals „evident” și „brevetat” – rezultatul înșelăciunii „clericilor” de la mijlocul secolului al XII-lea.

Oresme scrie: „Nu am nevoie să-i cred pe cei care spun: «A făcut această minune pentru mine», pentru că mulți clerici îi înșală pe alții în acest fel cu scopul de a obține donații pentru bisericile lor”.„Acesta este în mod clar cazul unei biserici din regiunea Champagne din Franța (unde a fost descoperit Giulgiul), despre care se spune că deținea giulgiul Domnului Iisus Hristos, și al numărului aproape infinit de cei care au falsificat astfel de lucruri”, scria teologul francez.

Oresme, mai târziu episcop de Lisieux, în Franța, a fost o figură religioasă proeminentă a Evului Mediu, foarte apreciat pentru explicațiile sale raționale ale miracolelor. „Ceea ce distinge scrierile lui Oresme este încercarea sa de a oferi explicații raționale pentru fenomene inexplicabile, în loc să le interpreteze ca fiind divine sau demonice”, a declarat Nicolas Sarzeaud, istoric la Universitatea Catolică din Louvain, Belgia, și principalul autor al acestui nou studiu.