Un fost condamnat penal la Interne și un inamic al băncilor la Economie, pilonii guvernului Nicușor Dan-PSD
Partidul Social Democrat își dezvăluie adevărata față în negocierile pentru noul Executiv, propulsând în funcții-cheie figuri extrem de controversate ale politicii românești. În timp ce liderii partidului clamează cinic integritatea în spațiul public, PSD îl nominalizează pe Marian Neacșu, un politician cu o condamnare penală în cazier, la șefia Ministerului Afacerilor Interne, și îl trimite la Ministerul Economiei pe Daniel Zamfir, un senator cunoscut pentru discursul său agresiv și campaniile duse împotriva mediului privat.
Propunerile oficiale înaintate de PSD pentru viitorul Guvern condus de Luca Niculescu scot la iveală dublul standard practicat la vârful partidului, conturând totodată noile simboluri ale guvernului Nicușor Dan-PSD. Deși în urmă cu doar câteva zile liderul PSD, Sorin Grindeanu, îi solicita demisia lui Dominic Fritz de la conducerea USR invocând ipocrit sloganul „fără penali în funcții publice”, social-democrații nu au nicio ezitare în a-și promova propriii membri cu trecut penal în fruntea celor mai importante instituții ale statului.
Astfel, influentul lider PSD Marian Neacșu (62 de ani) a fost desemnat oficial pentru preluarea portofoliului Afacerilor Interne. Dacă va trece de votul de învestitură al Parlamentului, Neacșu va marca o premieră negativă absolută în istoria recentă a României, devenind primul ministru de Interne care a avut în trecut o condamnare penală definitivă. În anul 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce acesta și-a angajat propria fiică la cabinetul său parlamentar, fiind reabilitat ulterior.
Traseul politic al lui Marian Neacșu este strâns legat de jocurile de culise din PSD. Fost președinte al filialei din Ialomița, el a ocupat funcția de secretar general al partidului în epoca lui Liviu Dragnea. O ruptură de acesta l-a determinat să părăsească formațiunea pentru a se alătura partidului Pro România, fondat de Victor Ponta. A revenit însă în rândurile social-democraților odată cu preluarea șefiei PSD de către Marcel Ciolacu. În ultimii ani, Neacșu a deținut constant poziția de vicepremier în cabinetele PSD, inclusiv în Guvernul Bolojan, post pe care l-a părăsit abia la retragerea partidului de la guvernare. De asemenea, el a jucat un rol activ în negocierile recente pentru conturarea noului Executiv; prezent la o întrevedere între parlamentari și premierul desemnat Adrian Veștea, Neacșu s-a autointitulat în fața presei drept „însoțitorul”, iar mai apoi „mijlocitorul” discuțiilor.
De profesie economist licențiat și expert contabil, Neacșu a activat în sectorul agro-zootehnic și în contabilitate înainte de a pătrunde în Parlament. Începând cu anul 2008, a acumulat numeroase funcții politice și publice, printre care și cea de vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE).
O altă nominalizare sfidătoare a PSD este cea a liderului grupului senatorial al partidului, Daniel Zamfir (59 de ani), propus oficial pentru funcția de ministru al Economiei în cabinetul Luca Niculescu. Prin această mutare, social-democrații predau gestiunea economiei naționale unuia dintre cei mai vocali și înverșunați adversari politici ai sistemului bancar și ai marilor companii.
Zamfir este inițiatorul legii care blochează vânzarea activelor statului până în 2027 și un promotor agresiv al supraimpozitării profiturilor bancare, precum și al taxării cu 1% din cifra de afaceri a multinaționalelor, pe care le-a acuzat în repetate rânduri că ocolesc bugetul de stat prin diverse optimizări fiscale. Notorietatea sa publică a crescut semnificativ din 2019, perioadă în care era senator pe listele ALDE, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu. Atunci, el a declanșat o comisie parlamentară de anchetă privind evoluția indicelui ROBOR, chemându-l la audieri chiar și pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și acuzând Consiliul Concurenței de „mușamalizarea” unei investigații realizate pe piața bancară în 2008.
Ajuns între timp în băncile PSD, Daniel Zamfir a menținut constant pe agenda publică tema „manipulării” ROBOR de către instituțiile de credit în detrimentul clienților. Mai mult, în iunie 2026, el a devansat un anunț oficial al Consiliului Concurenței, făcând publice concluziile unei noi investigații a instituției. Ancheta respectivă a stabilit că zece bănci au acționat coordonat la fixarea indicelui ROBOR – utilizat la calculul creditelor pentru populație și firme – și s-a soldat cu o amendă record de 3,73 miliarde lei (echivalentul a 710 milioane euro).
Dincolo de cruciadele sale economice, viitorul ministru PSD al Economiei s-a evidențiat printr-un limbaj politic de o virulență extremă, îndreptat cu precădere împotriva reprezentanților USR, pe care îi cataloghează aproape sistematic drept „neomarxiști”. Recent, în timpul dezbaterilor din Senat asupra unui amendament PSD care a dus la înlăturarea lui Dominic Fritz de la conducerea Primăriei Timișoara, Zamfir i-a apelat pe membrii USR cu formula „neomarxiști croasantiști”.
Unul dintre cele mai agresive derapaje ale senatorului PSD a vizat-o pe Diana Buzoianu, ministra USR a Mediului, împotriva căreia a purtat o veritabilă campanie de denigrare. „E ca un vampir, trăiește din sânge pe pereți… N-a construit nimic în viața ei. N-a plătit în viața ei lipsită de griji salariul unui angajat”, este doar una dintre declarațiile lansate de Zamfir la adresa acesteia.
Nici măcar elevii nu au scăpat de etichetele agresive ale liderului PSD. După ce Consiliul Național al Elevilor s-a opus unui alt proiect legislativ controversat inițiat de Zamfir – care viza impunerea uniformei obligatorii în școli la nivel național –, senatorul social-democrat a extins apelativul de „neomarxiști” și asupra reprezentanților elevilor. Toate aceste episoade conturează profilul politic al celui pe care PSD îl consideră astăzi potrivit să conducă Ministerul Economiei.
Explorează subiectele:
