Un furt de aur în valoare de 40 de milioane de dolari riscă să expună programe secrete ale CIA

Foști oficiali ai Agenției Centrale de Informații (CIA) avertizează că un caz spectaculos de presupusă fraudă ar putea compromite operațiuni extrem de sensibile desfășurate împotriva adversarilor Statelor Unite.

În urmă cu aproximativ 50 de ani, spargerea seifului unui miliardar american a declanșat o serie de evenimente care au dus la dezvăluirea și compromiterea uneia dintre cele mai ambițioase operațiuni ale CIA împotriva Uniunii Sovietice.

Astăzi, veterani ai serviciilor de informații se tem că un nou caz, aparent la fel de îndrăzneț, ar putea avea consecințe similare. Potrivit autorităților americane, un înalt funcționar al CIA ar fi sustras lingouri de aur în valoare de aproximativ 40 de milioane de dolari, folosindu-se de poziția sa în cadrul agenției, scrie The Wall Street Journal.

David Rush, arestat în luna mai și acuzat de deturnarea de fonduri publice, ocupa o funcție de conducere în cadrul Direcției pentru Știință și Tehnologie a CIA. Divizia este responsabilă de dezvoltarea tehnologiilor utilizate în operațiunile de spionaj, inclusiv echipamente pentru interceptarea comunicațiilor, realizarea de fotografii clandestine și transmiterea de informații confidențiale.

Deși nu a fost încă inculpat formal și nu a răspuns public acuzațiilor, surse familiarizate cu situația susțin că Rush coordona un program secret aprobat de Congres, prin care erau utilizate sume importante de bani pentru obținerea de informații critice despre adversarii Statelor Unite. În ierarhia CIA, funcția sa era echivalentă cu cea a unui general în armată.

Temeri privind expunerea unor operațiuni legitime

Cazul a atras atenția asupra modului în care agenția gestionează programele sale clasificate. Foști oficiali CIA avertizează că, pe măsură ce investigația avansează, detalii despre operațiuni reale și extrem de sensibile ar putea deveni publice.

„Am putea vedea expuse activități care nu ar trebui niciodată discutate public, operațiuni autentice și deosebit de sensibile”, a declarat Mark Fowler, fost ofițer superior CIA care a coordonat operațiuni de informații împotriva Iranului.

Ancheta a început după ce CIA a sesizat Biroul Federal de Investigații (FBI) în legătură cu suspiciuni că Rush ar fi depus pontaje false. Potrivit autorităților, acesta ar fi solicitat remunerație pentru perioade în care pretindea că servește ca rezervist în Marina SUA, deși părăsise armata cu aproximativ un deceniu înainte.

În cursul investigației, anchetatorii au descoperit că, pe lângă programul real pe care îl administra, Rush ar fi creat și un program secret fictiv, prezentat drept un „program cu acces special” — una dintre cele mai restrictive categorii de proiecte clasificate din aparatul de securitate american.

Programul fals ar fi fost justificat prin nevoia de asigurare a continuității guvernamentale în eventualitatea unei crize majore. Potrivit surselor, Rush ar fi organizat prezentări confidențiale pentru doi colegi și i-ar fi convins că proiectul necesită zeci de milioane de dolari pentru contracte speciale. Fondurile au fost ulterior transferate către un contractor militar care a furnizat lingourile de aur.

Fost ofițer CIA, acuzat că a furat sute de lingouri de aur în valoare de milioane de dolari

Peste 270 de kilograme de aur descoperite la domiciliu

Investigatorii au stabilit ulterior că aurul obținut prin intermediul programului fictiv nu se mai afla în depozite securizate.

În urma unei percheziții efectuate în luna mai la locuința lui Rush din statul Virginia, agenții FBI au descoperit peste 272 de kilograme de lingouri de aur, peste 2 milioane de dolari în numerar și zeci de ceasuri de lux, inclusiv modele Rolex.

Sursele afirmă că nivelul extrem de secretizare al programelor cu acces special a contribuit la succesul presupusei fraude. Persoanele autorizate să participe la astfel de proiecte nu au voie să discute despre acestea nici măcar cu superiorii care nu dețin acces corespunzător, ceea ce ar fi permis transferarea a peste 300 de lingouri de aur la domiciliul suspectului fără a atrage atenția.

Întrebări privind procedurile de verificare ale CIA

Ancheta a ridicat și semne de întrebare privind mecanismele de verificare internă ale agenției.

Documentele judiciare arată că Rush ar fi oferit informații contradictorii despre studiile sale universitare și postuniversitare. În unele documente susținea că deține o diplomă de master în informatică, iar în altele afirma că a absolvit inginerie electrică.

Mai mult, verificările efectuate de FBI la Marina SUA și la Administrația Federală a Aviației au indicat că acesta nu fusese niciodată pilot militar de elită, așa cum pretinsese în fața CIA. Potrivit anchetatorilor, nu deținea nici măcar licență de pilot. Instituțiile de învățământ pe care susținea că le-a frecventat au declarat că nu există dovezi că ar fi fost student acolo.

Într-un răspuns transmis presei, CIA a precizat că atât agenția, cât și FBI sunt „angajate să stabilească faptele, să asigure răspunderea și să urmărească aplicarea justiției în conformitate cu legea”. Avocatul lui David Rush a refuzat să comenteze cazul.

O lecție din trecutul Războiului Rece

Pentru unii foști oficiali ai serviciilor de informații, situația amintește de un episod celebru din perioada Războiului Rece.

În anii 1970, CIA a lansat o operațiune secretă pentru recuperarea unui submarin sovietic înarmat nuclear, scufundat în Oceanul Pacific. Pentru a ascunde adevăratul scop al misiunii, agenția a colaborat cu magnatul aerospațial Howard Hughes la construirea unei nave speciale, Hughes Glomar Explorer.

Război în comunitatea de informații din SUA. CIA refuză să mai colaboreze cu biroul directorului comunității naționale de spionaj

Însă, înainte ca operațiunea să fie finalizată, patru infractori au pătruns în biroul lui Hughes și au spart un seif, sperând să găsească documente compromițătoare. Investigațiile jurnalistice care au urmat au scos la iveală legătura dintre Hughes și CIA.

După publicarea informațiilor în presă, Casa Albă a considerat că o a doua tentativă de recuperare a submarinului era prea riscantă, temându-se că Uniunea Sovietică ar putea interveni.

Din acel episod s-a născut una dintre cele mai cunoscute formule utilizate de serviciile de informații americane: răspunsul „Glomar”, prin care CIA declară că nu poate „nici confirma, nici infirma” existența unui anumit program.

Pentru unii foști oficiali, cazul David Rush riscă să repete aceeași lecție: investigațiile privind presupuse infracțiuni individuale pot ajunge să dezvăluie operațiuni de informații pe care guvernele încearcă să le păstreze secrete timp de decenii.