Deși publicația poloneză Onet nu își menţionează sursele, susține că propunerea a fost coordonată cu partenerii europeni. Planul, așa cum este descris, nu caută o pace formală, ci o înghețare a conflictului în termeni extrem de favorabili Moscovei.
Potrivit sursei citate, oferta Casei Albe include trei puncte esențiale:
O încetare a focului, dar nu un tratat de pace formal, ceea ce ar menține conflictul într-o stare latentă.
Recunoașterea de facto a cuceririlor teritoriale ale Rusiei, prin amânarea deciziei privind statutul acestor regiuni pentru o perioadă de 49 sau 99 de ani. Aceasta ar fi, în esență, o cedare pe termen lung a suveranității ucrainene.
Ridicarea majorității sancțiunilor impuse Rusiei și, pe termen lung, reluarea cooperării energetice, inclusiv importurile de gaze și petrol rusești.
În mod surprinzător, propunerea nu oferă Rusiei ceea ce și-a dorit constant: nu include nicio garanție privind ne-extinderea NATO și nu promite oprirea sprijinului militar occidental pentru Ucraina.
Cu toate acestea, publicația poloneză susține că aceste ultime condiții ar fi fost acceptabile pentru Moscova, o informație care, dacă este adevărată, ridică semne de întrebare majore cu privire la prioritățile reale ale Kremlinului.
Jocul dintre capitale: Confirmări, negări și incertitudini
Vârtejul diplomatic care a urmat întâlnirii de la Kremlin nu face decât să adâncească misterul. Imediat după discuția Witkoff-Putin, Donald Trump a avut convorbiri telefonice cu președintele Volodimir Zelenski și cu mai mulți lideri europeni.
Ulterior, au apărut informații, confirmate și de The New York Times, că Trump intenționează să se întâlnească cu Putin „chiar săptămâna viitoare”, urmată de o posibilă reuniune trilaterală.
Kremlinul a turnat și mai mult gaz pe foc. Consilierul Iuri Ușakov a confirmat că s-a convenit asupra unei întâlniri bilaterale Putin-Trump „în zilele următoare”, locația fiind deja stabilită. Ușakov a adăugat, subtil, că ideea unei întâlniri în trei a fost ridicată de americani, dar Moscova „nu a răspuns”.
În acest context, a apărut și prima reacție oficială de la Kiev, care contrazice flagrant informațiile publicate de Onet.
Consilierul pentru comunicare al președintelui Zelenski, Dmitro Litvin, a negat ferm existența unui astfel de plan. Într-o postare pe platforma X, acesta a scris: „Este îndoielnic că Witkoff sau Ușakov au avut timp să vorbească cu această publicație. În timpul conversației (dintre Zelenski și Trump) de ieri, nimic de genul acesta nu a fost menționat, iar Witkoff nu a spus nimic de acest fel....a vorbit despre cu totul alte lucruri”.
În acest vârtej de declarații și dezmințiri, rămâne o întrebare fundamentală: care este, de fapt, miza reală a acestor discuții accelerate?
Este scurgerea de informații din Onet o încercare, o manevră de dezinformare sau adevărul incomod a ceea ce se negociază în spatele ușilor închise, departe de ochii publicului și, poate, chiar peste capul Ucrainei? Răspunsul se va contura, probabil, în întâlnirile la nivel înalt promise „în zilele următoare”.
