Şefii uzinei ungare aflate la originea catastrofei ecologice produse în octombrie 2010, cea mai gravă din istoria ţării, au fost condamnaţi luni la pedepse cu închisoarea de până la 2 ani şi jumătate, transmite AFP.

Pe 4 octombrie 2010, în jurul prânzului, peste un milion de metri cubi de nămol roşu toxic s-au deversat pe o suprafaţă de 40 km pătraţi după ruperea unui rezervor de reziduuri chimice al fabricii de alumină MAL din oraşul Ajka (160 km vest de Budapesta).

Valul de nămol roşu, înalt de doi metri, a lovit trei localităţi - Devecser, Kolontar şi Somlovasarhely - situate în aval de uzină, într-un moment în care mulţi locuitori erau aşezaţi la masă. Sute de persoane s-au salvat urcându-se pe case, dar zece oameni, mai ales vârstnici, nu au supravieţuit. Peste 200 de persoane au fost rănite în catastrofă.

Luni, un tribunal din Gyor (nord-vest) i-a găsit vinovaţi pe fostul director al MAL, Zoltan Bakonyi, şi nouă angajaţi de omor prin imprudenţă, atingere adusă bunurilor publice, încălcarea procedurilor de gestiune a deşeurilor şi atingere adusă mediului.

Zoltan Bakonyi a fost condamnat la 2 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, iar directorul adjunct tehnic la 2 ani de detenţie. Alţi opt inculpaţi au primit condamnări cu suspendare şi cinci au fost achitaţi.

O primă procedură s-a soldat în ianuarie 2016 cu achitarea tuturor inculpaţilor. Parchetul a făcut recurs, iar Curtea de Apel din Gyor a dispus în februarie 2017 organizarea unui nou proces de primă instanţă. Verdictele pronunţate luni sunt, aşadar, şi ele susceptibile de apel.

Ministerul public a indicat că responsabilii uzinei ar fi putut evita catastrofa.

Tribunalul din Veszprém (vest), în faţa căruia s-a desfăşurat prima procedură, i-a achitat pe toţi cei 15 inculpaţi pentru neglijenţă criminală, notând că ruperea digurilor a fost cauzată de 'o lipsă de stabilitate a subsolurilor' îmbibate cu apă, şi că nu poate fi reţinută nicio culpă penală individuală.

Accidentul s-a produs după mai multe zile de ploi abundente, apa acumulată în rezervoare provocând ruperea digurilor, despre care acuzarea şi părţile civile susţin că erau prost întreţinute.

Pe lângă gravul bilanţ al victimelor umane, scurgerea de noroi foarte alcalin şi cu conţinut de metale grele a contaminat o suprafaţă de 40 km2 de teren, dar şi apele Dunării, într-unul din cele mai grave accidente ecologice din Europa în ultimii ani.

În pofida sutelor de milioane de euro investite în depoluare şi în reconstrucţia satelor afectate, sute de hectare rămân interzise culturilor agricole şi zeci de locuitori refuză să revină în zonă.

În septembrie 2011, uzina MAL, care şi-a reluat activitatea, fusese condamnată la plata unei amenzi de 135 miliarde de forinţi (500 milioane de dolari) de autoritatea regională de mediu. Intrată în incapacitate de plată, compania a fost naţionalizată.AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii