Uniformele devin obligatorii în școli: Senatul a adoptat proiectul de lege
Propunerea legislativă a primit undă verde în plenul Senatului cu 84 de voturi favorabile, 18 împotrivă și patru abțineri. Documentul va fi trimis spre dezbatere și vot final Camerei Deputaților, forul decizional în această privință. În eventualitatea promulgării, toți elevii din învățământul preuniversitar vor avea obligația de a purta ținuta stabilită la nivelul fiecărei școli.
Fiecare școală își poate alege modelul de uniformă. Foto: arhivă
Legea nu impune un model vestimentar unitar la scară națională. Responsabilitatea stabilirii elementelor componente, a specificațiilor tehnice și a designului va reveni consiliului de administrație al fiecărei unități școlare, doar cu acordul asociației reprezentative a părinților. Conducerile școlilor nu vor avea dreptul să ceară alte piese sau accesorii suplimentare, cu o singură excepție permisă: ecusonul personalizat cu numele instituției.
Pentru a preîntâmpina dificultățile materiale, inițiativa include mecanisme de suport financiar adresate familiilor cu posibilități reduse. Acestea ar urma să primească uniformele fără plată sau prin subvenții acoperite din bugetele locale și județene ori din finanțări externe nerambursabile. Criteriile de acordare vor ține seama de veniturile brute impozabile, luându-se în calcul situațiile specifice ale familiilor monoparentale sau ale celor cu cel puțin doi copii în întreținere.
Argumentele puterii: estomparea discrepanțelor sociale și combaterea agresiunilor
În timpul dezbaterilor din Senat, liderul grupului PSD, Daniel Zamfir, a insistat asupra rolului uniformei în diminuarea presiunii financiare și a accentului pus pe modă în spațiul educativ.
„La şcoală elevii trebuie să se concentreze pe educaţie, pe ceea ce pot face ei şi nu pe hainele pe care şi le permit părinţii. Ţinuta şcolară nu este despre modă, este despre echitate, despre respect şi, nu în ultimul rând, despre siguranţă. Şcoala trebuie să fie locul în care diferenţele sociale să conteze cât mai puţin cu putinţă, iar educaţia să conteze cel mai mult. Legea prevede ca ţinutele şcolare să nu fie impuse identic în toate unităţile de învăţământ. Fiecare comunitate şcolară îşi poate stabili propriul model. (...) Uniforma şcolară să ştiţi că nu va fi o povară pentru familiile sărace pentru că dăm posibilitatea autorităţilor locale să susţină familiile cu venituri mici. (...) Va face şcoala mai sigură şi mai demnă pentru fiecare elev. Ţinuta şcolară că nu trebuie să fie şi nu va fi un simbol al constrângerii, din contră, va fi un simbol al apartenenţei, al mândriei, al respectului şi, nu în ultimul rând, al şanselor egale”, a declarat Daniel Zamfir.
Aceeași perspectivă a fost împărtășită și de senatoarea PSD Alexandra Presură, care a atras atenția că inegalitățile materiale devin vizibile mult prea devreme în rândul copiilor. Conform acesteia, inițiativa oferă „o lege a echității”, permițând elevilor să fie remarcați pentru meritele lor reale, precum munca și talentul, nu prin prisma posibilităților vestimentare.
Poziția favorabilă a fost împărtășită și de reprezentanții AUR, prin vocea senatorului Nicolae Vlahu, care a ținut să menționeze că proiectul preia, în fapt, idei avansate anterior de formațiunea sa politică.
„Într-adevăr uniforma școlară obligatorie va fi un plus, o valoare adăugată copiilor. (...) În primul rând, vorbim despre o reducere a fenomenului de bullying, fiindcă știm foarte bine povara la care sunt supuși, în primul rând, părinții cu costurile pe care le au diversele haine și accesorii. Din perspectiva incluziunii sociale, acest simbol de uniformă este un simbol de apartenență și trebuie să fie și un simbol al mândriei că acel elev este parte a respectivului colegiu sau școală”, a subliniat Nicolae Vlahu.
Opoziția critică un efort bugetar inutil: „Nostalgie ceaușistă”
De cealaltă parte, parlamentarii USR s-au opus categoric modificărilor legislative, arătând că școlile dispun deja de cadrul legal necesar pentru a implementa coduri vestimentare interne, fără a fi nevoie de o impunere printr-o lege națională. Senatorul Ștefan Pălărie a catalogat demersul drept o deturnare a atenției de la problemele cronice ale sistemului de învățământ.
„Nu ştiu ce e mai grav: nostalgia ceauşistă a iniţiatorilor pentru acest proiect de lege sau faptul că ignoră total domeniul de învăţământ, problemele şi priorităţile acestuia. După şcoala de gândire a iniţiatorilor, uniforma rezolvă performanţa. Păi, dragi colegi, atunci hai să introducem uniforme pentru parlamentari, dar vă lăsaţi acasă pantofii cu talpă roşie şi anumite ceasuri. Suntem îmbrăcaţi cu toţii la fel, nu mai este bullying aici şi ne concentrăm să facem legi de calitate, nu ca asta. Evident că e o glumă ridicolă ideea că uniforma adaugă ceva la performanţă”, a afirmat Ștefan Pălărie în plen.
Reprezentantul USR a denunțat inițiativa ca fiind un exercițiu de populism și a atras atenția asupra poverii financiare pe care o va suporta statul.
„Astăzi orice şcoală din România doreşte să introducă uniforma, să introducă un cod de vestimentaţie, un cod de culori sau să folosească emblema şcolii sau a liceului pe piept sau pe umăr, o poate face printr-o simplă decizia Consiliului de administraţie şi, după aceea, prin introducerea sa în regulament. (...) Nu e nevoie de o nouă lege. Dar, care este problema, de fapt, în spate? Discutăm despre marea afacere a uniformelor, (...) discutăm despre bani. Schema de subvenţionare şi de gratuitate (...) pe un calcul de simulare ne arată că discutăm cel mai probabil de peste 1,2 miliarde lei plătite de către statul român pentru aceste uniforme obligatorii. Un elev desculţ, flămând şi fără învăţământ remedial va fi, după 1,2 miliarde de lei cheltuiţi de statul român, tot flămând, tot desculţ, tot fără învăţământ remedial, dar îmbrăcat în uniformă. (...) Învăţământului chel din România îi mai trebuia tichie de mărgăritar”, a concluzionat senatorul Ștefan Pălărie.
Explorează subiectele:
