Unul din cinci europeni consideră că dictatura este uneori mai bună decât democrația

Un sondaj care ar trebui să dea fiori cancelarilor europeni arată o realitate incomodă: unul din cinci cetățeni ai continentului consideră că, în anumite situații, dictatura ar putea fi preferabilă democrației.

Datele, publicate de POLITICO, provin dintr-o cercetare realizată de institutul AboutPeople la comanda think tank-ului Progressive Lab, în cinci state: Grecia, Franța, Suedia, Regatul Unit și România.

Nemulțumirea nu vizează democrația ca idee, ci felul în care funcționează

Cercetarea, realizată între 25 noiembrie și 16 decembrie, indică un fapt esențial: europenii nu resping în masă democrația ca principiu, ci sunt tot mai frustrați de modul în care aceasta funcționează în practică.

Procentul celor nemulțumiți de funcționarea democrației în propria țară este alarmant:

-76% în Grecia

-68% în Franța

-66% în România

-42% în Regatul Unit

-32% în Suedia

În paralel, 22% dintre respondenți afirmă că, în anumite circumstanțe, ar prefera o dictatură. Mai mult, 26% declară că nu i-ar deranja dacă un lider „capabil și eficient” ar limita drepturile democratice și nu ar fi tras la răspundere de cetățeni.

Totuși, ideea unei conduceri autoritare nu este majoritară: 69% resping explicit această perspectivă.

Ascensiunea populismului și criza încrederii

Sondajul vine într-un context în care partidele populiste și naționaliste câștigă teren în mai multe state europene. În Germania, Franța și Regatul Unit, formațiunile de extremă dreapta urcă în sondaje, iar o treime dintre respondenți nu consideră că ascensiunea acestora reprezintă un pericol pentru democrație.

Profesorul Dimitris Papadimitriou, de la Universitatea din Manchester, vorbește despre o Europă tot mai greu de încadrat în vechile tipare Est-Vest sau Nord-Sud. Potrivit acestuia, nici creșterea economică accelerată nu garantează consolidarea încrederii în democrația liberală.

România, de exemplu, deși a înregistrat progrese economice notabile în ultimii ani, nu pare să fi convertit această evoluție într-o încredere mai solidă în instituții. În Suedia, țară percepută tradițional drept model de stabilitate, instituțiile democratice sunt supuse presiunilor, iar încrederea publică scade. Franța traversează o criză profundă, iar Grecia oscilează între neîncredere instituțională și atașament declarativ față de valorile democratice.

Elitele, principala țintă a frustrării

George Siakas, profesor la Universitatea Democritus din Tracia, subliniază că nu este vorba despre o respingere globală a sistemului democratic, ci despre o nemulțumire cu „modul în care acesta funcționează”, marcată de accente anti-elite și anti-establishment.

În ceea ce privește încrederea în instituții, Uniunea Europeană se situează pe primul loc, cu 43%, devansând presa (27%) și partidele politice (24%).

Distanțarea față de clasa politică este însă evidentă. În Grecia, 55% dintre respondenți spun că nu se mai simt apropiați de partidul pe care l-au votat la ultimele alegeri. În România, procentul este de 53%, urmat de 47% în Regatul Unit, 43% în Franța și 32% în Suedia.

O Europă obosită democratic?

Rezultatele nu anunță o prăbușire iminentă a democrației europene, dar arată o oboseală civică profundă și o erodare a contractului de încredere dintre cetățeni și instituții.

Într-o perioadă marcată de crize succesive — economice, sanitare, geopolitice — tentația liderului „providențial” reapare în imaginarul colectiv. Nu majoritar, dar suficient cât să pună pe gânduri capitalele europene.