Oamenii de știință spun că urșii din sudul Groenlandei diferă genetic de cei din nord, ceea ce sugerează că aceștia s-ar putea adapta.

Urși polari FOTO: Pixabay

Cercetătorii au detectat modificări ale ADN-ului urșilor polari care ar putea ajuta animalele să se adapteze la climele mai calde, într-un studiu considerat a fi prima dată când a fost găsită o legătură semnificativă din punct de vedere statistic între creșterea temperaturilor și modificarea ADN-ului la o specie de mamifere sălbatice.

Dezastrul climatic amenință supraviețuirea urșilor polari. Se preconizează că două treimi dintre aceștia vor dispărea până în 2050, pe măsură ce habitatul lor înghețat se topește și vremea devine mai caldă, scrie The Guardian.

Acum, oamenii de știință de la University of East Anglia au descoperit că unele gene legate de stresul termic, îmbătrânire și metabolism se comportă diferit la urșii polari care trăiesc în sud-estul Groenlandei, sugerând că aceștia s-ar putea adapta la condițiile mai calde.

Cercetătorii au analizat probe de sânge prelevate de la urși polari din două regiuni ale Groenlandei și au comparat „genele săritoare”: părți mici și mobile ale genomului care pot influența modul în care funcționează alte gene. Oamenii de știință au analizat genele în funcție de temperaturile din cele două regiuni și de modificările asociate în expresia genelor.

„ADN-ul este cartea de instrucțiuni din interiorul fiecărei celule, ghidând modul în care un organism crește și se dezvoltă”, a declarat cercetătorul principal, Dr. Alice Godden. „Comparând genele active ale acestor urși cu datele climatice locale, am constatat că temperaturile în creștere par să determine o creștere dramatică a activității genelor săritoare din ADN-ul urșilor din sud-estul Groenlandei.”

Pe măsură ce clima și dieta locală evoluează ca urmare a schimbărilor de habitat și pradă forțate de încălzirea globală, genetica urșilor pare să se adapteze, grupul de urși din cea mai caldă parte a țării prezentând mai multe schimbări decât comunitățile aflate mai la nord. Autorii studiului au declarat că aceste schimbări ne-ar putea ajuta să înțelegem cum ar putea supraviețui urșii polari într-o lume care se încălzește, să înțelegem care sunt populațiile cele mai expuse riscului și să orientăm viitoarele eforturi de conservare.

Acest lucru se datorează faptului că rezultatele, publicate vineri în revista Mobile DNA, sugerează că genele care se schimbă joacă un rol crucial în modul în care evoluează diferitele populații de urși polari.

Godden a declarat: „Această descoperire este importantă pentru că arată, pentru prima dată, că un grup unic de urși polari din cea mai caldă parte a Groenlandei utilizează ”gene săritoare„ pentru a-și rescrie rapid propriul ADN, ceea ce ar putea fi un mecanism disperat de supraviețuire împotriva topirii gheții marine.”

Temperaturile din nord-estul Groenlandei sunt mai reci și mai puțin variabile, în timp ce în sud-est există un mediu mult mai cald și mai puțin înghețat, cu fluctuații accentuate de temperatură.

Secvențele ADN ale animalelor se modifică în timp, dar acest proces poate fi accelerat de stresul mediului, cum ar fi încălzirea rapidă a climei.

Au fost observate unele modificări interesante ale ADN-ului, cum ar fi în zonele legate de prelucrarea grăsimilor, care ar putea ajuta urșii polari să supraviețuiască atunci când hrana este rară. Urșii din regiunile mai calde au o dietă mai dură, bazată pe plante, în comparație cu dieta grasă, bazată pe foci, a urșilor din nord, iar ADN-ul urșilor din sud-est pare să se adapteze la acest lucru.

„Am identificat mai multe hotspot-uri genetice în care aceste gene de salt erau foarte active, unele fiind localizate în regiunile de codificare a proteinelor din genom, ceea ce sugerează că urșii suferă schimbări genetice rapide și fundamentale pe măsură ce se adaptează la dispariția habitatului lor de gheață de mare”, a mai spus Godden.

Următorul pas va fi examinarea altor populații de urși polari, care sunt în număr de 20 în întreaga lume, pentru a vedea dacă se produc schimbări similare în ADN-ul lor.

Această cercetare ar putea contribui la protejarea urșilor de dispariție. Dar oamenii de știință au declarat că este esențial să se oprească accelerarea creșterii temperaturii prin reducerea arderii combustibililor fosili.