Va lua pensie specială și judecă oameni! Președinta interimară a Judecătoriei Bicaz a picat de 2 ori testul psihologic! Declarații șocante

Va lua pensie specială și judecă oameni! Președinta interimară a Judecătoriei Bicaz a picat de 2 ori testul psihologic! Declarații șocante

Secția pentru judecători a CSM are pe ordinea de zi de joi, 16 ianuarie 2020, propunerea de încetare a delegării (interimatului) în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Bicaz a judecătoarei Carmen Elena Chirilă (fostă Păduraru). Vezi aici la punctul 6.

Judecătoarea Chirilă provine de la Tribunalul Neamț și a fost numită președintă interimară a Judecătoriei Bicaz în ianuarie 2019 de către Secția pentru judecători a CSM. Potrivit unor surse judiciare, Chirilă a fost susținută de judecătoarea CSM Gabriela Baltag, care provine de la Tribunalul Neamț, este o obișnuită a platourilor Antenei 3 și e aliat al Liei Savonea, fosta șefă a CSM, dezvăluie G4Media.ro.

Potrivit acelorași surse, anul trecut, judecătoarea Chirilă a concurat singură de două ori pentru postul de președinte al Judecătoriei Bicaz. De ambele dăți a obținut calificativul ”nerecomandabil” la testul psihologic. La concursul din vară a cerut reevaluarea și tot nu a trecut. A absentat apoi la celelalte probe. La concursul din toamnă a obținut același calificativ, dar a participat apoi și la testul cunoștințelor teoretice pe care, de asemenea, l-a picat.

FOTO: Rezultatele testului psihologic (potrivit surselor G4media.ro, judecătoarea Chirilă a avut indicativul 1032)

FOTO: Rezultatele testului cunoștiințelor teoretice (potrivit surselor G4media.ro, judecătoarea Chirilă a fost singurul candidat la șefia Judecătoriei Bicaz)

Judecătoarea Carmen Elena Chirilă (fostă Păduraru) s-a remarcat pe Facebook prin câteva opinii tranșante pe teme precum pașapoarele biometrice, dosarul electronic al pacientului, drapelul UE și incendiul din Colectiv.

FOTO: Capturi Facebook judecătoarea Chirilă

Judecătoarea Chirilă (ex-Păduraru) a semnat un articol critic la adresa informatizării și chiar apare pe YouTube exprimând poziții împotriva ”cip-urilor” din documentele de identitate.

În 2017, soțul judecătoarei, preotul Mihai Silviu Chirilă, a formulat chiar o plângere penală împotriva premierului de atunci, Mihai Tudose, pe motiv de ”discriminare și incitare la ură la adresa părinților care refuză vaccinarea obligatorie”.

În septembrie 2019, judecătoarea Chirilă a participat la Chișinău la Adunarea generală a judecătorilor, alături de judecătoarele Gabriela Baltag, Andreea Ciucă și Florica Roman (cea care a formulat o plângere penală împotriva fostului ambasador al SUA, Hans Klemm).

Foto: Captură Youtube

Drept la replică

Subsemnatul, Mihai-Silviu Chirilă, în virtutea legii, solicit un drept la replică în urma
publicării pe siteul dumneavoastră a articolului “Va lua pensie și judecă oameni! Președinta
interimară a Judecătoriei Bicaz a picat de două ori testul psihologic! Declarații șocante”,
întrucât uneel afirmații din acesta mă privesc și pe mine.
Întrucât pe parcursul textului este invocat numele meu și se fac judecăți de valoare cu
privire la activități publice ale mele, respectuos vă solicit să îmi permiteți să îmi exprim,
succint, opinia cu privire la cele scrise în acesta.
Consider că materialul este lipsit de substanță jurnalistică, constituindu-se mai mult
într-o delațiune de presă decât într-un articol de informare a publicului larg. În el transmiteți
informația că un judecător de la Bicaz a susținut de două ori un test psihologic pentru funcția
de președinte al instanței locale și nu l-a trecut. Așa, și? Care este relevanța publică a acestui
eveniment? Zeci de judecători din țară susțin astfel de examene și unii nu le trec, fără a ajunge
pe prima pagină a ziarelor. De reglementarea acestor aspecte se ocupă CSM, nu presa.
Informația reală din spatele informației pe care o transmiteți, mult mai interesantă
decât informația propriu-zisă, pe care vă chinuiți să o prezentați ca pe o catastrofă națională,
este că publicația G4media.ro a primit și a folosit date confidențiale protejate de
Regulamentul European nr. 679/2016, pe care nu avea dreptul să le aibă și să le facă publice.
Dacă tot îi înfierăm pe alții în numele moralității și probității profesionale etc.!!!
Mai precis, cineva din sistemul juridic v-a informat că unul dintre codurile prezente pe
listele CSM și INM cu candidații aparține judecătoarei Carmen-Elena Chirilă. CSM și INM au
folosit aceste coduri tocmai pentru a proteja dreptul la propria imagine publică a judecătorilor
care dau examenele respective. Numele din spatele acestor coduri trebuie să rămână
confidențiale tocmai pentru a nu deveni subiect de delațiune ale unor materiale de presă
precum cel despre care discutăm, având în vedere că judecătorii trebuie să aibă o anumită
prestanță în societate.
Singura întrebare ce merită reținută după acest articol este: De la cine știți că în
spatele unuia dintre codurile pe care le prezentați pe site se află numele judecătoarea
Carmen-Elena Chirilă? Cine v-a furnizat această informație, al cărei caracter confidențial
este protejat prin lege? În articol folosiți expresia “surse judiciare”. Ce “surse judiciare” își
permit să încalce legea pentru a vă furniza dumneavoastră documente exceptate de la Legea
544/2001 prin art. 12, lit. d) și protejate de regulamentul european invocat mai sus? Cine a


judecat că informațiile date dumneavoastră trebuie făcute publice, în condițiile art. 14 din
Legea 544/2001, pentru că ar afecta capacitatea de exercitare a unei funcții publice, când CSM
consideră că activitatea judecătoarei Chirilă se desfășoară în parametrii legali și firești?
Judecătoarea Carmen-Elena Chirilă a avut o delegație din partea Tribunalului Neamț,
dată de CSM, în baza legii. Delegarea s-a încheiat ca urmare a neabsolvirii acelor examene de
management și se va întoarce la Tribunalul Neamț, conform legii. Care e știrea de interes
public?
De aici încolo materialul se bazează pe câteva interpretări personale rău intenționate,
menite să denigreze imaginea publică a judecătoarei Carmen-Elena Chirilă și a familiei sale.
Acestea dau materialului un caracter de răfuială personală cu un om care nu a săvârșit nicio
faptă pentru care ar trebui stigmatizat.
Permiteți-mi să le numesc manipulări și să le enumăr, așa cum le văd eu:
I. Autorul materialului de pe siteul dumneavoastră, preluând informația de pe
G4media.ro adaugă unele comentarii personale prin care acreditează ideea că judecătoarea
Carmen Elena Chirilă nu are dreptul la pensie și nici măcar la muncă, pentru că nu a trecut un
test psihologic. Afirmația mă face să cred că materialul are legătură cu dezbaterea publică
referitoare la pensiile speciale ale magistraților și încearcă manipularea că judecătorii nu
merită astfel de pensii.
Reamintesc că testul a fost pentru funcția de manager, cu un set specific de cerințe
pentru aptitudini diferite de cele ale judecătorului. Neabsolvirea acestuia nu are nicio
legătură cu activitatea de judecător. Judecătoarea C.-E. Chirilă ia salariul, pensia și are dreptul
la muncă în urma a 25 de ani de activitate fără niciun fel de sancțiuni disciplinare.
II. Articolul face o legătură artificială cu niște afirmații publice ale judecătoarei
referitoare la diverse teme care o privesc ca simplu cetățean: acte biometrice, UE, steagul UE
etc. Această legătură pare a nu fi străină de proiectul de ordonanță al MAI, prin care se
încearcă introducerea unor acte de identitate biometrice obligatorii pare a încerca reducerea
la tăcere a celor ce ar dori sa protesteze contra acestui proiect.
Argumentarea, fără nicio logică, ar vrea să sugereze că un om care nu a trecut un test
psihologic nu trebuie crezut când face “declarații șocante” pe diverse teme. Sau că un om care
face “declarații șocante” pe Facebook nu poate trece un test psihologic.
Declarațiile făcute pe Facebook de judecătoarea Chirilă respectă Codul deontologic al
magistratului, nu depășesc limita impusă de acesta, concentrându-se pe probleme care o
privesc direct ca simplu cetățean. În plus, ele sunt “șocante” doar dacă sunt judecate în cheia


servilismului umil față de globalizarea agresivă și nedemocratică, îmbrățișat din păcate de
segmente largi ale presei românești. Într-o democrație, opiniile pro și contra ar trebui să stea
la baza dialogului social pe orice temă.
III. Articolul face o legătură gratuită cu mine, soțul judecătoarei Carmen-Elena Chirilă,
eu fiind “acuzat” că mi-am permis să îl dau în judecată pe fostul prim-ministru al României
pentru abuzul săvârșit de acesta când a numit “criminali” părinții care, exercitându-și
drepturile constituționale, se opun obligativității vaccinării.
Trecând peste faptul că autorul articolului nu s-a documentat și a afirmat în mod
eronat că aș fi preot, această manipulare încearcă să o facă vinovată pe judecătoarea C.-E.
Chirilă pentru luările publice de poziție ale soțului ei, un exercițiu complet nedemocratic,
izvorât dintr-o mentalitate dictatorială.
Sau, ca să păstrăm spiritul articolului, încearcă să demonstreze că judecătoarea nu a
trecut testul psihologic pentru că... soțul ei l-a dat în judecată pe fostul prim-ministru al
României (dacă sunteți interesați de argumentările cu care procurorii au închis cazul,
adevărate recitaluri de “anticorupție” din mandatul Kovesi, vi le pun la dispoziție).
În consecință, consider că articolul este irelevant pentru opinia publică, nereușind
decât să denigreze un demnitar public și membrii familiei sale.
Vă solicit să precizați public de unde știți informația despre codul de pe listele
CSM-INM.

Va mulțumesc

Mihai-Silviu Chirilă

Drept la replică
 
Subsemnata, Carmen-Elena Chirilă, solicit un drept la replică, urmare a publicării pe siteul dumneavoastră a articolului “Președinta interimară a Judecătoriei Bicaz a picat de 2 ori testul psihologic/Ce a postat judecătoarea Chirilă pe Facebook despre pașapoartele biometrice, dosarul electronic al pacientului, drapelul UE și incendiul din Colectiv”.

Față de afirmațiile făcute în articolul dumneavoastră, doresc să fac următoarele precizări:

Din cauza modalităţii de organizare a concursului pentru funcţia managerială/de conducere,  ale cărui furci caudine sunt total diferite faţă de concursul de promovare pe funcţie de execuţie (am promovat acest concurs în anul 2000, deţinând grad de tribunal judeţean), foarte multe posturi pentru funcţii de conducere nu sunt ocupate prin numiri definitive, ci prin delegări succesive.

Rezultatele mele la aceste teste nu reflectă o debilitate mintală a mea, ci niște criterii de selecție impuse de INM în ultimii ani, care favorizează un nou tip de judecător, caracterizat printr-un spirit servil, lipsit de umanitate, redus la nivelul unui robot care nu deranjează sistemul prin “declarații șocante”, ci execută fără crâcnire ordinele primite, indiferent cât de aberante sunt, un judecător pentru care bagajul de cunoștințe și cultură generală reprezintă un balast, fiindu-i necesare doar câteva lozinci globaliste, corect politice pentru a fi considerat un profesionist.

Când una dintre întrebările examenului era “Ce ai face dacă mama ta ar intra în birou? Discuți cu ea sau o dai afară?”, iar răspunsul așteptat de comisie era “O dau afară”, mărturisesc că chiar mă bucur că am picat un asemenea examen, deoarece astfel am trecut examenul moral în fața propriei conștiințe și a jurământului depus la începuturile carierei de a aplica legea cu umanitate și a apăra drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului.

Mentalitatea pe care v-o descriu aici îi animează și pe cei care au pus la cale această delațiune de presă și v-au dat informații confidențiale, încălcând Legea 544/2001 și Regulamentul European 679/2016 privind protecția datelor personale. Vă întreb, de vreme ce vă erijați în judecători ai probității morale, cine sunt “sursele juridice” care v-au transmis informația că acel cod dat de INM pentru a-mi proteja intimitatea și demnitatea îmi aparține? Această informație nu putea veni decât din interiorul sistemului, iar cine v-a furnizat-o a încălcat legea. Puteți produce dovada că ați făcut o cerere la INM și această instituție a găsit de cuviință să facă publică o informație pe care inițial a codat-o din proprie inițiativă, tocmai pentru ca un examen banal, fără mari implicații asupra carierei, să nu știrbească reputația celor care îl susțin?  Dacă nu, de unde aveți aceste informații?

La o simplă accesare a siteului CSM se va observa că delegarea pe funcţia de conducere la nivelul ţării constituie o regulă, şi nu o excepţie: numai în data de 15.07.2019, de când datează prelungirea delegării mele pe funcţia de conducere ordinea de zi a cuprins admiterea a încă  9 propuneri de delegare şi 16 prelungiri de delegare https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=c3826e7d-8bd1-422d-9344-5eba55c306d2|InfoCSM.

Aşadar sunt o persoană publică datorită funcţiei (judecător cu grad de tribunal, la instanţa judeţeană Neamţ, voluntar în Proiectul „Educaţie Juridică în Şcoli” în cadrul Parteneriatului CSM – Ministerul Educaţiei Naţionale, fiind mamă a patru copii am făcut parte din Comitetele de părinţi pentru fiecare dintre aceştia) precum şi luărilor de poziţie de natură civică, socială şi morală în diferite ocazii. Am apărut în presa scrisă, audiovizuală, în paginile online a diverse publicaţii de specialitate juridică şi am pagină de Facebook. De asemenea, am fost prezentă, împreună cu reprezentanţi ai societăţii civile, la dezbateri publice ale unor proiecte de acte normative aflate în faza transparenţei decizionale a consultărilor publice, de importanţă maximă pentru societatea actuală, fiind semnatară a numeroase memorii şi sesizări, alături de personalităţi ale societăţii actuale, documente ce au vizat disfuncţionalităţi de natură socială şi morală.

Toate aceste abordări publice ale mele nu au avut conotaţie politică, nu au promovat o nouă ordine socială sau de deservire a  unor interese materiale sau economice şi nu au încălcat Codul deontologic pentru că o natură ştiinţifică sau culturală şi spirituală şi se subscriu libertăţii de conştiinţă şi de exprimare  permisă şi magistraţilor. Nici un moment nu pot fi apreciate ca manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, sau încălcări ale prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii sau atitudini nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de reprezentanţi ai altor instituţii.

Precizez că delegarea mea pe funcția de execuție la Judecătoria Bicaz (adică de judecător) s-a produs sub mandatul fostului președinte al Tribunalului Neamț, față de care nu se poate spune că aș fi apropiată sau că ar fi susceptibilă de a-mi fi făcut vreun favor.

Consider că asocierea informațiilor despre examenul meu cu postările de pe Facebook nu are nicio noimă în esență și vă reamintesc că Inspecția Judiciară a exonerat de răspundere judecători care stăteau pe Facebook și făceau politică în toată regula, îndemnând la dezordine socială, participând la manifestații publice cu caracter puternic politizat. Și atunci, cu ce drept moral mi se reproșează mie unele luări de poziție? Doar pentru simplu fapt că ceea ce am scris în ele nu cadrează cu gândirea politic corectă pe care o îmbrățișează multă lume din presă? Îmi pare rău, dar profesia mă obligă să gândesc și să îmi formez propriile opinii despre lume și viață, nu să reproduc opiniile formate deja de “formatorii de opinie”.

 Principiile pe care le-am promovat în cariera mea de 25 de ani au fost de responsabilitate, corectitudine, muncă epuizantă, iar luările de poziție ţin de aspecte legate de normalitate, de apărarea unor valori ce privesc chestiuni de creştere armonioasă fizică, psihică şi intelectuală a copiilor (art. 488 şi 487 Cod civil), de aspecte privind un mediu înconjurător securizant, calitatea mea de om suprapunându-se în mod obligatoriu funcţiei publice de judecător pentru că aceasta constituie proprietatea mea intelectuală absolută. Tocmai pentru că această demnitate are o natură complexă, nu se obţine decât prin eforturi personale susţinute şi majore, antrenează pregătirea multidisciplinară, intelectuală şi, mai ales, conştiinţa fiecărei persoane care o practică. Nu am cumpărat-o de undeva, ci este rodul pregătirii mele intense, a nopţilor nedormite, a acceptării interdicţiilor şi incompatibilităţilor, a frustrărilor materiale şi sociale diverse. Acţiunea mea publică nu vizează avantaje sau interese materiale ci, s-a raportat la propria mea personalitate care include în primul rând, conştiinţa.

Reaua-credinţă a autorului articolului de presă rezultă din documentarea tendenţioasă în ceea ce priveşte activitatea mea profesională şi extraprofesională, în calitatea mea de judecător „de scaun” adică pe funcţie de execuţie şi din faptul că nu am fost interpelată anterior pentru precizarea unui punct de vedere.

Cu o zi înainte mi s-a trimis o solicitare de a oferi explicații în temeiul art. 7 al Legii 544/2001 pe temele pe care articolul urma să le abordeze. Fără a mai aștepta vreun punct de vedere din partea mea, articolul a fost publicat în dimineața zilei următoare, în condițiile în care art. 7 al Legii 544/2001 îmi oferea un interval de până la 10 zile pentru a răspunde, nesilindu-mă să răspund instantaneu.

Articolul de faţă încalcă dispoziţiile Constituţionale şi ale Cartei europene privitoare la interzicerea cenzurii şi a nonincriminării delictului de opinie.

Pentru activitatea mea de judecător de 25 de ani, nu mi se aduc acuze de corupţie, de nerespectare a legii, nu mi se reproşează atitudini discriminatorii sau conduită neconformă în activitatea de judecată, ci doar că nu am fost „recomandabilă”, din motivele pe care vi le-am enunțat mai sus, strict pentru postul de manager/conducător, care, în mod paradoxal, are criterii opuse celor pentru accederea în/exercitarea funcţiei de judecător. Comisia de psihologi mi-a atras atenţia chiar că „sunt prea bună” pentru postul de judecător, dar nu deţin abilităţi de conducător/manageriale. Pentru acest lucru nu pot fi stigmatizată public.

Funcţia de judecător este ridicată de însăşi Legea fundamentală la un rang superior, fiindu-i atribuit de plano caracterul de independenţă şi supunere numai legii (art. 124 alin. 3 Constituţia României), ceea ce o diferenţiază în mod clar de statutul unui simplu funcţionar. Statutul judecătorilor şi procurorilor a prevăzut aplicaţia practică a independenţei în dispoziţiile art. 41 al. 1 teza ultimă şi art. 35.

Nu pot să nu observ că acest atac furibund la adresa mea survine pe fundalul socio-politic tulbure din țară, în care se discută, pe de o parte, despre tăierea pensiilor profesionale ale magistraților și personalului auxiliar, soluție livrată publicului ca un panaceu al tuturor problemelor sociale din România, iar pe de altă parte, despre o ordonanță de guvern inițiată de MAI, prin care se încearcă introducerea actelor de identitate biometrice încă de la vârsta de 12 ani.

Având în vedere că referirile la pozițiile mele publice se fac cu insistență pe cele referitoare la actele biometrice, iar articolul în sine încearcă să acrediteze ideea falsă că judecătorii sunt incompetenți și nu merită să primească nici măcar salariu, darămite pensie (pe siteul www.comisar.ro, articolul a fost preluat cu un titlu care punea în discuție dreptul meu la muncă și la pensie), deduc că resortul acestui material de presă este reducerea la tăcere a persoanelor care iau atitudine față de diverse probleme sociale importante, care ne afectează ca cetățeni.

În subsidiar, se urmărește o campanie de demonizare a profesiei de judecător, la care refuz să iau parte și nu vă permit să vă folosiți de activitatea mea pentru a încerca să creați un exemplu negativ pe care să îl aruncați oprobriului public, așa cum faceți la subsolul articolului, unde, contrar prevederilor legale, care vă obligă să mediați comentariile ce se publică, sub sancțiunea legii, dacă lăsați să treacă unele care încalcă legea, permiteți exprimarea sub anonimat a unor opinii care, în virtutea noilor legi ale spațiului public online, sunt susceptibile de a fi sancționate de lege.

În concluzie, vă somez să spuneți public de unde aveți informația legată de codul de participare la examenul INM, în condițiile în care informația era confidențială și putea fi știută doar de cei din sistem și să moderați comentariile de la subsolul articolului, în așa fel încât ele să nu încalce legea referitoare la limitele exercitării libertății de exprimare.

Judecător Carmen-Elena Chirilă

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Șeful Armatei Ucrainei se dă cocoș: Putem distruge şapte tancuri ruseşti în 36 de secunde

2 Un colier uman?

3 De citit ce spune generalul Wesley K. Clark...

4 O polițistă s-a împușcat în cap, în wc-ul unei gări din Mehedinți

5 VIDEO Macron, cu ochii pe Rareș Bogdan după cererea sa privind România