Vecinul tău ar putea fi spion. Cum recrutează Rusia cetățeni obișnuiți în Europa

Un înalt oficial olandez în domeniul contraspionajului avertizează că guvernele străine recrutează cetățeni europeni obișnuiți pentru spionaj și sabotaj. Spionajul nu mai necesită întotdeauna un profesionist.

Serviciile de informații străine, precum cele ale Rusiei sau Iranului, recrutează tot mai des cetățeni europeni obișnuiți pentru a desfășura activități de spionaj și sabotaj, avertizează Youssef Ait Daoud, directorul Departamentului de Informații și Amenințări Naționale din cadrul Unității Naționale de Investigații și Operațiuni Speciale a Țărilor de Jos.

Această schimbare înseamnă că autoritățile urmăresc acum civili aparent obișnuiți — adesea recrutați online cu promisiuni de bani sau doar pentru adrenalina misiunii — în locul ofițerilor profesioniști de informații.

„Nu primești un bilet cu mesajul: <<Salutări din Rusia>> sau <<Salutări din Iran>>”, explică Ait Daoud. „Uneori mesajul este simplu: Vrei să dai foc la ceva pentru 5.000 de euro?”

Avertismentul său vine pe fondul unui val de vandalism, spionaj, sabotaj și dezinformare, descris de experți ca fiind parte a unei campanii orchestrate de Kremlin pentru slăbirea Europei.

Interferențele Rusiei nu au început odată cu invazia din Ucraina. În 2018, de exemplu, Țările de Jos au expulzat patru agenți ai serviciilor militare rusești pentru încercarea de a pirata organizația internațională de monitorizare a chimicalelor. Însă ritmul și amploarea activităților s-au intensificat în cei patru ani de la începutul războiului.

Ait Daoud conduce o echipă polițienească nou creată, însărcinată cu aplicarea legii extinse anti-spionaj din Țările de Jos, care incriminează furnizarea de informații sau obiecte guvernelor străine chiar și atunci când acestea nu țin de secrete de stat.

El subliniază că recrutarea civililor reflectă o schimbare mai amplă în modul în care serviciile de informații străine își desfășoară operațiunile, complicând eforturile autorităților de a contracara activitățile lor.

„Agenți de sacrificiu”

„Până nu demult, acțiunile erau realizate în principal de serviciile de informații. Acum vedem cetățeni care, pentru bani, aventură sau alte motive, se implică în astfel de sarcini”, spune Ait Daoud, descriind fenomenul drept „criminalitate ca serviciu”.

Agențiile de informații europene au început să avertizeze cetățenii asupra riscului de recrutare. În Germania, autoritățile au lansat în septembrie o campanie media pentru a preveni implicarea oamenilor în roluri de „agenți de sacrificiu”.

Țările de Jos au mers mai departe, întărind legislația și creând unitatea lui Ait Daoud pentru a o aplica. „Guvernele străine se vor gândi de două ori înainte să intervină, pentru că acum poate exista o întreagă echipă care să le oprească”, adaugă el.

Deși Rusia atrage cea mai mare atenție în ceea ce privește interferențele externe în Europa, serviciile de informații avertizează constant și asupra amenințărilor din partea Chinei și Iranului.

În cazul represiunii transnaționale — când guvernele vizează disidenți sau comunități din diaspora — lista țărilor implicate este și mai lungă.

Din motive de securitate, Ait Daoud nu a dezvăluit dimensiunea exactă a noii echipe, precizând doar că include o unitate specializată în cibernetică.

Combaterea interferențelor străine este mult mai complexă decât lupta împotriva terorismului, explică Ait Daoud, care a lucrat timp de trei ani la Coordonatorul Național pentru Securitate și Contraterorism înainte de a prelua actualul post.

„Dacă cineva vrea să comită un act terorist, este de obicei motivat ideologic. Se învârte în cercuri specifice, vorbește într-un anumit fel, caută explozivi sau arme. Toate acestea sunt vizibile”, spune el.

„Zonă gri între război și pace”

Operațiunile de informații, în schimb, se desfășoară într-o „zonă gri între război și pace”, majoritatea acțiunilor având loc online. Telegram, o platformă populară în Rusia, este semnalată ca un instrument-cheie de recrutare.

Într-un caz mediatizat în septembrie, echipa lui Ait Daoud a participat la arestarea a trei adolescenți de 17 ani, suspectați de implicare într-un complot orchestrat de Rusia.

Tinerii încercau să cartografieze traficul de internet din jurul unor obiective-cheie din Haga, folosind un dispozitiv numit „Wi-Fi sniffer”, potrivit procurorilor. Printre ținte se numărau ambasada Canadei și birourile Europol și Eurojust.

Ait Daoud nu a comentat direct cazul, dar subliniază că exemplul arată o problemă mai largă: multe persoane implicate în astfel de operațiuni „nu sunt neapărat criminali înrăiți sau spioni profesioniști”.

De asemenea, tinerii între 12 și 20 de ani sunt „suprareprezentați” în infracțiuni precum traficul de droguri și terorismul, însă studii recente arată că suspecții din operațiuni de război hibrid rusesc sunt adesea mai în vârstă, de obicei în jurul vârstei de 30 de ani.

O altă provocare pentru anchetatori este strângerea probelor suficiente pentru o condamnare. Conform noii legi olandeze, procurorii trebuie să demonstreze că suspectul a acționat conștient în favoarea unui stat străin.

Această dificultate a fost evidențiată recent, când un angajat al agenției naționale anti-terorism a fost condamnat la 20 de luni de închisoare pentru sustragerea unor documente de stat. Procurorii susțineau că bărbatul spiona în secret pentru Maroc și cereau 12 ani de închisoare, ceea ce ar fi fost prima condamnare majoră în temeiul noii legi.