Viața de student în România: de ce nu mai ajunge nici măcar un salariu minim
Odată cu apropierea deschiderii noului an universitar, mii de familii își refac calculele financiare, ghidându-se adesea după experiențele altor părinți trecuți deja prin această etapă. Concluzia generală este limpede: anii de studenție aduc presiuni financiare greu de suportat, indiferent dacă studentul primește sau nu o bursă de merit ori socială.
Studenții au sancționat tăerea burselor prin proteste Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Peste 24.000 de lei pe an: calculele organizațiilor studențești
O cercetare publicată la începutul acestui an de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România indică faptul că pragul minim de subzistență pentru un student depășește 2.000 de lei în fiecare lună. Pe parcursul unui an întreg, acest necesar strict urcă dincolo de 24.000 de lei.
În această estimare de bază, hrana acoperă aproximativ jumătate din sumă, în timp ce cazarea a fost socotită la circa 454 de lei, sumă valabilă doar în scenariul fericit al ocupării unui loc într-un cămin studențesc. Tabloul cheltuielilor este completat de transport, rechizite, produse de igienă, întreținerea gospodăriei și articole vestimentare.
Sumele reale diferă însă semnificativ în funcție de context: dacă unii tineri aleg să rămână la părinți studiind în orașul natal, alții împart cheltuielile cu un coleg sau sunt nevoiți să suporte pe cont propriu chiria pe piața liberă.
Cât scoate din buzunar un student pentru un acoperiș deasupra capului
Cazarea este primul factor care dezechilibrează bugetul. La cămin, tarifele pornesc de la aproximativ 500 de lei și pot depăși 700 de lei lunar, costul fluctuând în funcție de dotări, de universitate, dar și de forma de învățământ, studenții de pe locurile bugetate beneficiind de taxe mai mici.
Pentru cei care nu prind un loc în campus sau doresc mai multă intimitate, costurile explodează. O cameră într-un apartament împărțit cu alți colegi presupune o chirie lunară între 80 și 250 de euro. În schimb, închirierea individuală a unei garsoniere în centre universitare majore precum Cluj-Napoca sau București trece lejer de 400 de euro pe lună, prețurile fiind ceva mai temperate în celelalte orașe din țară.
Hrana zilnică, cel mai greu de susținut capitol de cheltuieli
Dincolo de chirie, alimentația rămâne cel mai consistent efort financiar și totodată cel la care nu se pot face compromisuri majore, dat fiind efortul intelectual susținut. Deși gătitul acasă și cumpărăturile din supermarket pot menține costurile sub control, mesele repetate în oraș pot da peste cap orice planificare.
Mama a doi foști studenți care au urmat cursurile la București, la peste 300 de kilometri de casă, își amintește că aprovizionarea a fost cea mai complicată misiune:
„Mâncarea a costat cel mai mult. Băiatului îi trimiteam pachet săptămânal, fie prin intermediul colegilor care veneau acasă, de obicei în fiecare săptămână altul, fie apelând la șoferii microbuzelor care fac curse regulate, cărora le plăteam un comision”, a relatat aceasta.
Pachetele trimise de familie se consumau însă în cel mult două zile. Din cauza programului aglomerat, tinerii ajungeau rareori la cămin în timpul zilei, iar seara cantina nu mai oferea opțiuni, ceea ce impunea apelul la comenzile de mâncare sau la conserve.
„Aveau proiecte multe de făcut, pentru care erau necesare tot felul de materiale. Erau de asemenea profesori care le cereau să aibă anumite cărți, pe care trebuia să le cumpere, astfel că, deși nu au cheltuit foarte mult pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, de exemplu, cheltuielile erau mari. Plus un buget pentru cheltuieli neprevăzute. În primul an nu a lucrat, însă ulterior băiatul a găsit un job part-time și mai acoperea singur anumite cheltuieli. Însă în continuare a avut nevoie de sprijinul financiar al familiei”. — Mama unor foști studenți
Achizițiile inițiale și dependența de sprijinul familiei
Chiar și în situațiile în care familia reușește să evite plata unei chirii prin achiziționarea unei locuințe, cheltuielile de debut rămân substanțiale. Este și cazul Ioanei, admisă recent la o facultate din vestul țării, ai cărei părinți au cumpărat un apartament în orașul universitar.
„Norocul este că am cumpărat apartamentul mobilat, dar tot mai sunt cumpărături de făcut: mașină de spălat, vase pentru bucătărie, un dulap...”, a mărturisit tânăra. Aceasta mizează pe transportul în comun și speră să obțină o bursă pentru a-și acoperi cheltuielile curente, întrucât programul solicitant al facultății nu îi va lăsa timp pentru un loc de muncă parțial.
Facilitățile de transport și costurile „invizibile”
Printre puținele capitole unde studenții beneficiază de sprijin concret din partea statului se numără transportul feroviar, unde reducerea este de 90% pe traseul dintre localitatea de domiciliu și orașul în care se află facultatea, alături de reducerile locale acordate pentru rețelele urbane de transport în comun.
Totuși, o serie de alte plăți mărunte erodează constant bugetul: articolele de igienă și curățenie, medicamentele, abonamentele de telefonie și internet, consumabilele didactice, echipamentele de calcul, cărțile de specialitate, ieșirile în oraș, cafeaua, deplasările periodice spre casă ori abonamentele la sălile de sport.
În acest context, o bursă socială de sub 1.000 de lei pe lună nu acoperă nici măcar jumătate din pragul minim de subzistență calculat de studenți. Nici bursele de merit sau de performanță – care pot atinge în cazuri excepționale 2.500 de lei, însă în majoritatea situațiilor au valori sensibil mai reduse – nu reușesc să transforme un tânăr într-o persoană complet autonomă din punct de vedere financiar pe durata studiilor superioare.
Explorează subiectele:
