Toader cere președintelui revocarea procurorului general Augustin Lazăr! Așa-zisul „raport”, demn de înfierările staliniste din anii 50!

„Raportul” lui Toader:

Declarații Tudorel Toader despre evaluarea lui Augustin Lazăr, procurorul general:

- Evaluarea are cinci părți. Raportul are 63 de pagini. Tudorel anunță că nu îl va citi integral. Rolul constituțional al Ministerului Public e prins în articolul 131 din Constituție.

- Declanșarea procedurii de evaluare a procurorului general: am anunțat-o public în august vizavi de desecretizarea protocolului din 2009

- Subliniez că din 2017 până în august 2018 am înregistrat în activitatea procurorului general evoluții pe care le consider de natură a declanșa procedura de evaluare.

- Nu neapărat din motive de simetrie, dar evaluarea cuprinde exact 20 de puncte, câte au fost și la evaluarea șefei DNA. Puteam să adaug mai multe, dar probabil vor fi suficiente și acestea.

- Primul lucru pe care aș vrea să-l subliniez, faptul că procurorul general a susținut vehement lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului șef de la DNA. A avansat ideea unui conflict între procurori și ministru pentru a încerca să împiedice evaluarea procurorului șef al DNA. procurorul General nu a dispus nicio măsură de verificare a celor apărute în spațiul public.

- Procurorul general contesta temeiul legal pentru evaluarea procurorului șef al DNA.

- Întrebarea era de ce se împotrivea evaluării? Cred că voia să preîntâmpine o eventuală evaluare a domniei sale. Procedând la evaluarea sa ne punem cel puțin două semne de întrebare. Primul se referă chiar la legalitatea numirii sale în această înaltă demnitate. 17 februarie 2016, MJ declansa procedura de selectare a candidatului. Criteriile și condițiile prevedeau printre altele și calificativul foarte bine la ultima evaluare. 15 martie 2016 se înregistrează candidatura, 21 aprilie, sectia de procurori de la CSM avizează favorabil.

- Lipsea o piesă din dosar, calificativul de la ultima evaluare.

- Apare evident faptul că președintele republicii nu a verificat, deși avea obligația, legalitatea dosarului de candidatură. Nu putem trage concluzia de ce Ministrul Justiției a transmis dosarul de candidatură fără să existe calificativul. Nu credem că are legătură cu unul dintre documentele din dosarul de candidatură, în care apare o rezoluție de clasare emisă de procurorul Lazăr referitoare la președintele României în funcție.

- Evaluarea 2014-2016: cel evaluat a luat cunosștință de evaluare pe data de 20 septembrie 2018, înainte ca răspunsul în scris să fie remis de CSM Minsiterului Justiției.

- Al treilea punct pe care l-am reținut: faptele reținute în sarcina procurorului sef DNA sunt în aceeași măsură imputabile procurorului general.

- Nu numai că procurorul general nu a luat nicio măsură, dar prin declarații publice a aprobat activitatea DNA. Este evident necesar să verifici cele apărute în spațiul public sunt adevărate.

- În al patrulea rând: ignorarea situațiilor de criză.

- S-a vorbit, se vorbește faptul că multe cauze sunt soluționate după împlinirea termenului de prescripție. Aceste fapte sunt extrem de grave.

- Aș mai da un exemplu: trei conflicte juridice de natură constituționale generate de procurorul general.

- Al 5-lea punct: Inspecția Judiciară a întocmit un raport privind activitatea managerială la DNA. A ajuns la secția de procurori la CSM se referea la deficiențe de ordin managerial. Ce face secția de procurori: îl aprobă după ce extrage pasaje din raportul Inspecției Judiciare.

- Ce ne spune procurorul general: să avem încredere în secția de procurori că va da o soluție temeinică

- Al șaselea punct: am reținut discursuri publice cu caracter politic, acuzații fără precedent la adresa autorităților statului, ale puterii legislative, executive.  Fac trimitere la comisia privind alegerile prezidențiale. PG a spus că a fost ”un act de hărțuire din partea Parlamentului”, CCR spune în alt fel.

7. Practicarea unor compartamente contrare obligațiilor constituționale și legale. Sintagma ”niște inculpați de rang înalt”. Există țări care inculpă penal caracterizarea cuiva drept ”condamnat”, chiar dacă fusese condamnat, pentru a nu-i răscoli trecutul

8. Abdicarea de la dispozițiile constituționale.

9. Contestarea deciziilor CCR

10. Neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management. Scria în proiect că vom lua toate măsurile pentru reducerea delegărilor pe funcții de conducere.

11. Neîndeplinirea altor obiective asumate prin proiectul de management

12. Neîndeplinirea obligațiilor legale în privința politicii penale.

13. Contestarea legilor de modificare a legilor justiției ulterior controlului de constituționalitate. Vă dau exemplul secției speciale.

14. Critica hotărârilor judecătorești și a judecătorilor. Ce face PG? Află că un judecător declară un protocol secret drept ilegal, îl critică și îi face sesizare la Inspecția Judiciară.

15: o dublă măsură, tergiversarea procedurilor. Eu am propus ca ministru, procurorii șefi DNA și DIICOT. Când să o audiem pe dna Florea, procurorul general a făcut o sesizare cu o zi înainte și a zis că trebuie să vedem profilul etic al candidatei care are o sesizare

- În al 16-lea rând: 10 august 2018, protestul din Piața Victoriei cu acele evenimente și se deschide un dosar. Dosarul e la Tribunal, după care urcă la Parcehetul General. exista un ordin care spunea că dacă ei un dosar nu poți să iei și un procuror. Doi-trei procurori au fost mutați contrar ordinului care îi interzicea. La câteva zile ulterioare delegării, procurorul își anulează propriul ordin. Probabil a fost din nebăgare de seamă.

- 18: ajungem la protocoale. Protocolul din 2016 abrogă protocolul din 2009. Încălcarea legii prin semnarea unor protocoale, crearea unor premise pentru o justiție paralelă.

- Punctul 19 se referă la faptul de ascundere a adevărului privind respectivele protocoale.

- 20:20. Tot legat de protocoale: inadvertența din discursul public. A spus că nu există, nu am făcut asemenea inginerii. Pe 20 martie 2018 a trimis protocolul din 2009, cel tocmai ”abrogat”, și nu a spus nimic despre cel în vigoare

- Concluzia generală este aceea a necesității de revenire la normalitate: cunoasterea si respectarea competențelor constituționale, legale și o interpretare și aplicare a legii în baza principiului loialității constituționale.

- Loaialitatea e definită, dezvoltată foarte frumos printr-o bogată jurisprudență a CCR. Mai există o concluzie aceea de a rămâne în limitele competenție, loailității și a bunei cuviințe. Prin urmare, considerăm că actele și faptele enumerate, de netolerat, demonstrează că activitatea contravine obligațiilor constitușionale. Nu se mai poate sustine exercitarea fucnției de conducere din cadrul Ministerului Public. Prin managementul realizat a deturnat activitatea Ministerului Public.

- Mai există concluzia de a rămâne în limitele bunei cuviințe, a respectării valorilor și drepturilor fundamentale.

- Actele și faptele enumerate, de netolerat, demonstrează că activitastea manageriala contravine obligatiilor

- Nu se mai poate susține ocuparea și exercitarea a funcției de conducere din Ministerul Public.

- Toate elementele prezentate susțin gravitatea managementului care a deturnat activitatea Ministerului Public

- Declanșez procedura de revocare din funcție a Procurorului General Augustin Lazăr. În această seară trimit la CSM documentul de evaluare

- Mâine dimineață plec în concediu

Distribuie Distribuie Comentarii