Viitorul școlilor românești din Ucraina, în joc: apel urgent către București

clasa

Românii cer garanții pentru școlile în limba maternă Foto: Arhivă

Reprezentanții etnicilor români din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia au transmis un memoriu oficial Administrației Prezidențiale de la București, Ministerului Afacerilor Externe și comisiilor de resort din Parlamentul României. Inițiatorii acestui demers – Aurica Bojescu, Eugen Patraș, Ion Botoș și Anatol Popescu – cer statului român să adopte o reacție fermă, să inițieze contacte directe cu aleșii ucraineni și să susțină un pachet de amendamente înainte ca noile reguli să fie supuse votului decisiv.

Documentul, însoțit de propunerile punctuale de modificare, a fost făcut public de agenția BucPress. Deși semnatarii recunosc existența unor puncte pozitive în inițiativa legislativă, ei avertizează că textul actual lasă nesoluționate aspecte vitale pentru supraviețuirea învățământului în limba maternă. Potrivit publicației G4Media , teama principală a etnicilor români este că, în absența unor garanții juridice explicite, numărul școlilor cu predare în limba română ar putea scădea în timp.

Neclaritățile lingvistice și parcursul elevilor

Printre cerințele esențiale se numără protejarea legală a întregii rețele de unități de învățământ dedicate minorităților și statuarea clară a românei ca limbă principală de predare în aceste școli. Semnatarii atrag atenția că sintagma din proiect care prevede utilizarea limbii minoritare „alături de limba de stat” creează o zonă de ambiguitate, neprecizând proporția exactă a materiilor care vor fi studiate în română și a celor predate în ucraineană.

Totodată, se solicită ca educația în limba maternă să nu fie limitată doar la ciclul primar, ci să continue garantat pe întreaga durată a liceului și în școlile profesionale. O altă revendicare vizează evaluările externe: absolvenții care au învățat în română ar trebui să aibă dreptul legal de a redacta răspunsurile în această limbă, nu doar de a primi cerințele traduse, excepție făcând exclusiv probele de limbă și literatură.

Excepții pentru satele depopulate și riscul asimilării

O altă serie de amendamente vizează realitățile din mediul rural, unde numărul copiilor este redus. Liderii comunității cer dispensă de la plafoanele naționale privitoare la numărul minim de elevi într-o clasă și la structura liceelor. Astfel, o clasă cu predare în limba română ar trebui să poată funcționa legal chiar și cu mai puțin de cinci elevi, dacă această măsură rămâne singura soluție pentru garantarea studiului în limba maternă.

De asemenea, comunitatea propune ca statutul de școală a unei minorități naționale să fie atribuit unei instituții încă din momentul în care ia naștere o singură clasă cu predare în limba respectivă, fără condiționarea unei ponderi generale a elevilor minoritari în unitate. La acestea se adaugă și dreptul conducerii și al personalului administrativ din școlile minoritare de a utiliza limba comunității în interacțiunile cu elevii și părinții.

Semnatarii contestă ferm și o prevedere care ar permite extinderea materiilor predate în ucraineană la cererea a două treimi dintre părinții unei clase. Conform comunității, această formulă ar putea expune părinții la presiuni de ordin local și ar duce treptat la restrângerea limbii române în sălile de clasă. Documentul subliniază însă că aceste riscuri reprezintă temerile comunității, nu măsuri intrate deja în vigoare.

Traseul legislativ la Kiev

Înregistrat oficial la data de 1 octombrie 2026 sub indicativul nr. 16119, proiectul de lege a parcurs rapid primii pași instituționali. După cinci zile, comisia parlamentară pentru educație a emis o recomandare de examinare în procedură de urgență, propunând adoptarea acestuia atât în primă lectură, cât și în ansamblu, alături de posibile corecturi tehnice.

Avizul favorabil al comisiei nu constituie însă adoptarea definitivă. Conform situației oficiale raportate de Parlamentul ucrainean la 7 octombrie, actul normativ se afla în continuare pe rol, în așteptarea dezbaterii din plenul legislativului.

Explorează subiectele:

Ucraina România educație


Citește și:

populare
astăzi

1 De ce a respins Jean-Paul Sartre Premiul Nobel: gestul care a sfidat Academia

2 Fabrica de fake Sorina Matei a dat-o iar de gard, ca de obicei?

3 Tezaur versus bănci / cât câștigă românii la o investiție de 10.000 de lei

4 Întârzierile din 2026 pregătesc un record de autostrăzi inaugurate în 2027

5 Flota aeriană a Rusiei se prăbușește: Moscova cere ajutorul Vietnamului