Viorel Pașca, sub control judiciar în dosarul „azilelor groazei”: „Putea fi mai rău”

Joi, 2 iulie, la capătul unor audieri ce s-au întins pe parcursul mai multor ore la Tribunalul București, instanța a stabilit ca Viorel Pașca, alături de soția sa, doi dintre fiii săi și asistenta-șefă implicată în administrarea centrelor din Bihor, să fie cercetați sub măsura controlului judiciar. Procurorii DIICOT solicitaseră inițial arestarea preventivă pentru acești suspecți.

La ieșirea din Tribunal, Viorel Pașca a fost întâmpinat de jurnaliști și de activistul Marian Ceaușescu. "Putea fi mai rău", a declarat el, comentând decizia instanței. Întrebat de Ceaușescu, Pașca a adăugat, vizibil afectat: "Statul nu i-a dat să mănânce de trei zile."

Referindu-se la posibilitatea ca DIICOT să conteste măsura și să solicite din nou arestarea preventivă, Pașca a ripostat: "Eu pentru cine mai reprezint un pericol acuma? Bolnavii nu mai sunt acolo. Eu voi fi un pericol pentru cine?"

Dosarul în care Viorel Pașca este cercetat vizează o amplă rețea de centre care ar fi adăpostit ilegal sute de persoane vârstnice, bolnave sau fără adăpost. Anchetatorii afirmă că beneficiarii acestor centre erau exploatați financiar și privați de libertatea de a lua decizii cu privire la propria viață.

În cazul lui Viorel Teodor Pașca, procurorii au formulat acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și de trafic de persoane în formă continuată. Se susține că faptele ar fi fost comise prin „alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”, cu aplicarea circumstanței agravante prevăzute de Codul penal. Rechizitoriul provizoriu menționează nu mai puțin de 210 acte materiale imputate acestuia.

Ancheta DIICOT a fost declanșată în urma unor percheziții extinse efectuate în județul Bihor. În timpul acestor acțiuni, procurorii au descoperit 18 imobile care găzduiau peste 400 de persoane vulnerabile. Multe dintre acestea sufereau de dizabilități grave, afecțiuni psihice sau erau persoane fără adăpost, trăind în centre care nu dețineau autorizațiile necesare de funcționare.

Unul dintre indiciile cheie ale exploatării a fost descoperirea unui seif, în timpul descinderilor, ce conținea sute de carduri bancare aparținând persoanelor cazate în centre, alături de documente de identitate și alte înscrisuri. Potrivit DIICOT, membrii grupării ar fi încasat pensiile, indemnizațiile de handicap și alte drepturi bănești ale beneficiarilor. Aceștia, la rândul lor, ar fi fost izolați de familii și lipsiți de posibilitatea de a-și gestiona singuri veniturile.

Rețeaua ar fi funcționat încă din anul 2006 și a fost construită sistematic în jurul persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate extremă. În referatul prin care au solicitat arestarea preventivă, procurorii au descris mecanismul ca o activitate continuă prin care persoane bolnave, cu dizabilități severe sau fără adăpost ar fi fost exploatate în mod organizat, cu scopul de a obține beneficii financiare substanțiale.