Vizita lui Xi Jinping la Moscova suscită temeri la Kiev, preocupat că statul chinez, un aliat strategic al Rusiei lui Putin, s-ar putea decide în cele din urmă să livreze pentru armata rusă, ceea ce ar influența rezultatul războiului.

Beijingul joacă cartea neutralităţii: nu a condamnat şi nici nu a susţinut explicit agresiunea militară a Rusiei în Ucraina. Dar în timp ce insistă asupra respectării principiului integrităţii teritoriale a Ucrainei, China a adus un sprijin diplomatic real Moscovei de la declanşarea războiului, comentează AFP, potrivit Agerpres .

În absenţa oricărui tip de pârghie, ucrainenii speră că presiunea aliaţilor lor occidentali asupra regimului de la Beijing să ajute la prezervarea acestui echilibru fragil.

„Aşteptările Ucrainei sunt minime: ca situaţia de acum să nu se deterioreze”, apreciază Serhii Solodki, director-adjunct al centrului de analiză New Europe.

Subiectul este într-atât de sensibil încât autorităţile ucrainene nu doresc să comenteze public această vizită, preconizată de luni până miercuri, în cadrul căreia Vladimir Putin şi Xi Jinping urmează să se întâlnească de cel puţin două ori, notează AFP.

„Ucraina va urmări îndeaproape această vizită”, s-a limitat să declare pentru AFP un oficial ucrainean de rang înalt, exprimându-se sub rezerva anonimatului.

„Pentru noi este de o importanţă crucială ca China să-şi menţină politica sa de respect neclintit pentru integritatea teritorială a altor ţări”, a adăugat el, în condiţiile în care Kremlinul revendică anexarea a cinci regiuni ucrainene la Rusia, și anume peninsula Crimeea, anexată ilegal în martie 2014, Doneţk, Lugansk (în est), Herson şi Zaporojie (în sud), anexate ilegal în septembrie 2022.

În paralel, Statele Unite apreciază că Beijingul furnizează material non-letal Moscovei și ia în considerare acum să livreze arme letale.

„Suntem convinşi de faptul că liderii chinezi iau în considerare furnizarea de material letal” Rusiei, a declarat recent directorul CIA, William Burns, într-o intervenție la postul de televiziune CBS.

Potrivit presei de peste Atlantic, China ar putea furniza în special muniţii şi drone Rusiei, a cărei invazie s-a împotmolit.

Deocamdată, doar Iranul a furnizat drone de luptă Rusiei, care le utilizează îndeosebi pentru a ataca infrastructurile energetice ucrainene.

„Dacă ar începe furnizarea de arme, aceasta ar constitui o problemă serioasă pentru noi”, a recunoscut, la începutul acestei luni, un alt oficial ucrainean de rang înalt, care s-a exprimat de asemenea sub rezerva anonimatului.

Secretarul Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională al Ucrainei, Oleksii Danilov, este optimist pe acest subiect. „China nu va fi complicele Rusiei”, a apreciat Danilov într-un interviu publicat vineri.

Analistul ucrainean Iuri Poita, cercetător invitat la Institutul de Cercetare pentru Apărare și Securitate Națională, cu sediul la Taipei, consideră la rândul său că o astfel de eventualitate este puţin probabilă în acest stadiu.

„Nu ne aşteptăm la livrări de tancuri, aviaţie sau sisteme de rachete cu lansare multiplă chineze pe termen scurt”, afirmă el.

China încearcă de fapt - cel puțin deocamdată - să se erijeze într-un posibil mediator. La sfârşitul lunii februarie, Beijingul a publicat un așa-zis plan de pace în 12 puncte, cerând în special Moscovei şi Kievului un armistițiu și să revină la masa discuţiilor.

Dar Beijingul nu menţionează retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, propunând în schimb încetarea sancţiunilor „unilaterale” împotriva Rusiei.

Documentul a fost respins de occidentali, dar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, atent să nu irite Beijingul, consideră „necesar” să se „lucreze” cu regimul condus de Xi Jinping.

În pofida schimburilor de opinii episodice între şefii diplomaţiei ucrainene şi chineze, Zelenski nu s-a întâlnit cu Xi de la începutul invaziei ruse.

„Zelenski a încercat încă din august să comunice cu Xi”, dar „China nu a răspuns”, dezvăluie Iuri Poita.

Potrivit presei ucrainene, o astfel de conversaţie ar putea avea loc după vizita lui Xi la Moscova. „Nu se va înregistra niciun progres”, prezice acelaşi analist ucrainean.

Atât în plan economic, cât şi geopolitic, „Rusia este foarte importantă pentru China, mult mai importantă decât Ucraina”, pe care Beijingul o consideră drept o „zonă de influenţă rusă, o zonă gri” între Vest şi Est, explică Iuri Poita.

De cealaltă parte, Kievul „nu a elaborat cu adevărat niciodată o politică faţă de China”, unde nu are nici măcar ambasador de doi ani încoace, subliniază Serhii Solodki.

„Nu este cazul să sperăm că dintr-odată China ne va auzi”, conchide analistul ucrainean.