Felul în care două completuri de la Curtea de Apel București au judecat, în 2022, dosarele în care premierul în funcție la acel moment, liberalul Nicolae Ciucă, încerca să tergiverseze analiza tezei sale de doctorat, suspectă de plagiat, reprezintă unul dintre cele mai controversate momente din istoria acestei instanțe și oferă indicii despre o alianță toxică între politică și justiție. Cu ajutorul lui Marius Iosif și Ionela Tudor (foto), doi judecători de la Curte, Ciucă a reușit să blocheze analiza doctoratului său, dar întreaga operațiune care a fost pusă în aplicare la acel moment pentru a-l salva a lăsat multe urme compromițătoare, dezvăluie g4media.ro .

Cu toate acestea, toată povestea a fost mușamalizată pentru că devoalarea neregulilor a depins de două instituții parte a oligarhiei criticată dur în aceste zile după o investigație Recorder: Inspecția Judiciară și, din nou, Curtea de Apel București. La scurt timp după ce judecătorii i-au salvat cariera lui Ciucă, alianța politică condusă de acesta a adoptat Legile Justiției care sunt percepute acum că au oferit pârghii de putere supradimensionate șefilor din instanțe.

Context

La începutul anului 2022, jurnalista Emilia Șercan dezvăluia faptul că mare parte din teza de doctorat a premierului în funcție, Nicolae Ciucă, era plagiată. La scurt timp, în atenția Comisiei Naționale de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) au fost depuse sesizări prin care diferite persoane solicitau verificarea suspiciunilor – o eventuală confirmare a acestora putea reprezenta o lovitură de proporții pentru premier, care risca să rămână fără titlul de doctor. Surpriză, însă: Comisia nu mai avut obiectul muncii deoarece extrem de precipitat procurori de la Parchetul General au ridicat și de la CNATDCU toate documentele din dosarul de analiză a suspiciunilor de plagiat.

Motivul: cercetarea unei posibile infracțiuni “privind drepturile de autor și drepturile conexe” – în fapt, speța era prescrisă încă din 2008, dar, cu toate acestea, Parchetul a clasat dosarul de-abia în martie 2023. La conducerea secției care a decis deschiderea dosarului penal se afla procurorul Marius Voineag.

Un an mai târziu, ministrul PNL al Justiției, Cătălin Predoiu, subordonat al lui Ciucă, l-a numit pe Voineag șef al Direcției Naționale Anticorupție. Separat de dosarul penal, Ciucă a depus la Curtea de Apel București două acțiuni în care solicita judecătorilor să suspende efectele înregistrării sesizărilor de plagiat și, apoi, să le anuleze. Ulterior, mai multe indicii descoperite de G4Media.ro au arătat derularea unui șir de evenimente direcționate să îl favorizeze pe premier.

Pasul 1: Metoda Coperta de trucare a repartizării aleatorii. Filiera PNL

În aprilie 2022, G4Media.ro a identificat pe rolul Curții de Apel București un proces cu părți cel puțin ciudate. Pe de o parte, la reclamanți apăreau premierul Nicolae Ionel Ciucă și o cetățeană de origine arabă pe nume Abdel Moumene Melissa, iar la pârâți Direcția pentru Imigrări a Municipiului București, Ministerul Educației și Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării – structură cu rol de secretariat unde se înregistraseră trei sesizări de plagiat pe adresa tezei lui Ciucă, Unitatea urmând să le transmită la CNATDCU.

În fapt, era vorba de două spețe diferite: Moumene era o studentă din Orient care avea probleme cu viza și risca să fie expulzată, în timp ce Ciucă dorea anularea sesizărilor în speța împotriva Unității Executive și a superiorilor acesteia de la Minister.

După cum a aflat G4Media.ro de la surse judiciare, cineva de la Curtea de Apel București comisese o neglijență și uitase să șteargă din sistem urmele a ceea ce fusese trucarea repartizării dosarului. Astfel, prin repartizare aleatorie, Moumene nimerise la completul judecătorului Marius Iosif. Ulterior, fentându-se repartizarea aleatorie, la acel număr de dosar Moumene trebuia să fie scoasă și introdus fraudulos numele lui Ciucă ca reclamant și al Unității și Ministerului ca pârâți.

Motivul identificat de G4Media.ro la acel moment pentru această schimbare: în trecut, partidul condus de reclamantul Ciucă îl numise în mai multe funcții de vârf pe Iosif. Alegerea s-a dovedit întemeiată: în iunie 2022, fără a depune cerere de abținere, judecătorul a anulat toate cele trei sesizări invocând vicii de formă ale acestora, precum și faptul că analiza Emiliei Șercan ar fi fost ”o simplă apreciere generală, în abstract, parţială, ieşită din context, trunchiată, pe baza unor texte alese de jurnalist.”

După o lună și jumătate, magistratul s-a retras din sistem cu o pensie specială de aproape 22.000 de lei lunar. Unitatea și Ministerul au depus apel, iar la Înalta Curte, în octombrie 2023, un complet a întors total decizia lui Iosif, respingând acțiunea lui Ciucă. A fost ”o hotărâre nelegală, cu încălcarea normelor de drept material”, au motivat cei de la Înalta Curte despre decizia lui Iosif din iunie 2022. La acel moment, Ciucă nu mai era premier de patru luni. Ulterior, prin alte portițe legislative, CNATDCU și-a pierdut prerogativele de a mai verifica doctorate.

Pasul 2. Suspendarea pe motiv că de speță profită adversarii politici

Anterior anulării sesizărilor, un alt complet, condus de judecătoarea Ionela Tudor, detașată la acel moment de la Tribunalul București, îi dăduse câștig de cauză lui Ciucă și, pe 1 martie 2022, dispusese suspendarea efectelor înregistrării sesizărilor până la judecarea pe fond de către Iosif – în fapt, un prim pas în instanțe spre blocarea analizei doctoratului.

G4Media.ro a descoperit atunci că printre motivele invocate de Tudor pentru a lua această decizie se aflau justificări care nu avea legătură cu articole din domeniul Dreptului: ”(…) luând în considerare cariera profesională şi, în concret, cea politică a reclamantului (Ciucă n.red.), generarea unei astfel de ştiri (despre analiza plagiatului n.red.) are un impact major în credibilitatea electoratului şi a partidului, care poate să conducă la retragerea încrederii acordate, mai ales în contextul social şi politic actual, în care este nevoie de o stabilitate în conducerea executivă a statului. De asemenea, astfel de sesizări neconforme sunt susceptibile şi de a deveni arme ale adversarilor politici, important de menţionat fiind şi faptul că sesizările şi declanşarea verificărilor având loc în scurt timp de la preluarea de către reclamant a funcţiei de prim-ministru al României.”

Deși era o speță simplă, Tudor nu a motivat-o mai mult de patru luni, ceea ce a împiedicat Unitatea Executivă și Ministerul Educației să o conteste. La circa o lună după decizia lui Tudor, un avocat, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, observa că ”Din acea ședință din 1 martie 2022 această hotărâre (cea a lui Ciucă n.r.) este singura care nu este motivată și publicată pe site-ul rejust.ro, în condițiile în care potrivit legii motivarea trebuie să se facă în 48 de ore.”

În toamna aceluiași an, Ionela Tudor a câștigat un concurs care i-a oferit un loc definitiv la Curtea de Apel București, pentru ca apoi la această instanță să fie înființată o nouă secție a cărui conducere a preluat-o imediat. În acest an, cariera sa a avansat din nou: a fost numită vicepreședinte al Curții. Astăzi, în cadrul conferinței de presă în cadrul căreia conducerea acestei instanțe a răspuns acuzelor din investigația Recorder, Tudor a stat lângă președinta Curții. Anterior, ea făcuse apel pe un grup intern al instanței ca judecătorii și grefierii să vină la „rugămintea doamnei președinte” la conferința de presă organizată de aceasta.

Pasul 3. Mușamalizarea totală

Deciziile lui Iosif și Tudor, afilierea primului la PNL și motivarea halucinată a celuilalt magistrat au provocat mai multe reacții în mediul politic și în societatea civilă, Centrul de Resurse Juridice depunând, în numele a 14 ONG-uri, o plângere la Inspecția Judiciară. Petenții au acuzat faptul că Tudor a făcut evaluări ”cu privire la stabilitatea conducerii executive a statului, la cariera politică a reclamantului sau la credibilitatea partidului din care face parte în fața electoratului, ceea ce are putea fi o încălcare a Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor”, au indicat obiecții față de obiectivitatea lui Iosif și au invocat posibile nereguli în sistemul de repartizare aleatorie a dosarului în cauză.

De menționat că, în mod constant, Curtea de Apel București a respins orice nelegalitate. La fel a stabilit, în final, și Inspecția care a clasat rapid cauza. În motivare, acest organism a scris că raționamentul referitor la adversari politici nu poate face obiectul cercetării disciplinare.

Conform legii, clasarea Inspecției Judiciare poate fi contestată la instanță, Centrul apelând la această cale de atac. Instanța unde poate fi depusă o astfel de acțiune: Curtea de Apel București, adică locul unde avuseseră loc prezumtivele nereguli. În martie 2024, un complet de aici a respins acțiunea ONG-urilor pe motiv că ”dezvoltarea unor argumente de natura celor evocate de doamna judecător Ionela Tudor în cuprinsul sentinţei civile nr. ###/01.03.2022 nu au semnificaţia exprimării unor opinii politice, ci sunt parte integrantă a raţionamentului juridic”.

Referitor la repartizarea aleatorie, critica conform căreia Inspecţia Judiciară a efectuat cercetările pe baza informaţiilor transmise de conducerea administrativă a Curţii de Apel Bucureşti, deşi, în opinia sa, era necesară efectuarea de către inspectorii judiciari a unor verificări directe, a fost, de asemenea, respinsă deoarece Inspecția nu are competenţa de a efectua verificări cu privire la modalitatea în care personalul auxiliar de specialitate al instanţei (inclusiv grefierii) îşi îndeplineşte atribuţiile de serviciu.

În final, legat de legătura lui Iosif cu PNL, judecătoarea a respins și aici pe motiv că sunt ”supoziţii lipsite de orice bază factuală sau corelarea unor evenimente între care nexul cauzal este incert (…) lipseşte orice element material care să descrie, fie şi în termeni generali, pretinsa legătură dintre magistratul cauzei şi Partidul Naţional Liberal sau purtătorul de cuvânt al domnului Ciucă, reclamanta limitându-se la a afirma existenţa unei astfel de legături, fără o minimă motivare în fapt.”

Tudor și Iosif nu au răspuns niciodată în mod public semnelor de întrebare ridicate de modul în care au judecat cele două procese.

Distribuie Distribuie Comentarii