Volumul "Maladiile lui Eminescu și maladiile imaginare ale eminescologilor", lansat la Academie
Volumul "Maladiile lui Eminescu și maladiile imaginare ale eminescologilor", care propune o abordare nouă și interdisciplinară a maladiilor și morții marelui poet, a fost lansat joi, de Ziua Culturii Naționale, în sala Theodor Pallady a Bibliotecii Academiei Române.
Prezent la lansare, acad. Eugen Simion a criticat pozițiile care susțin ipoteza asasinării lui Mihai Eminescu de către serviciile austriece cu ajutorul lui Titu Maiorescu.
"Trebuie să ai, după părerea mea, un grad imens de iresponsabilitate, ca să nu zic nesimțire, să bănuiești, să accepți faptul că Maiorescu ar fi putut să participe la un asemenea complot", a spus Simion.
Criticul a susținut că "acești eminenți medici din toate domeniile cercetează cazul Eminescu și contestă diagnosticul de lues, pe care l-a acceptat Călinescu și, prin cartea lui extraordinară, în 1932, a divulgat public acest lucru".
Potrivit lui Eugen Simion, reputații specialiști dau un alt diagnostic marelui poet, "afecțiune de tipul bipolar", ceea ce ar corespunde unui "sindrom maniaco-depresiv".
"Sigur că mi-am pus și eu întrebarea, și-au pus-o și alții, ce rezolvă asta? Schimbă ceva? Nu schimbă nimic în destin. Eminescu a murit fizic la 39 de ani și psihic și spiritual la 33. El și-a încheiat, de fapt, marea lui creație la 33 de ani. Nu vom schimba prea mult poate în opinia publică, dar este un document girat de specialiști", a mai spus academicianul.
Editată de de Fundația Națională pentru Știință și Artă, cu ocazia zilei de naștere a lui Mihai Eminescu, lucrarea reprezintă, potrivit autorilor, "o restituire morală a adevărului medical privind maladiile lui Eminescu și ultimii săi ani de viață, realizat într-o perspectivă interdisciplinară și inedită în 10 articole complementare semnate de specialiști de prestigiu din medicina românească actuală".
Articolele aparțin prof. univ. dr. Irinel Popescu, acad. Ioan Aurel Pop, dr. Cecilia Cârjă, dr. Ioana Bonda, acad. Victor A. Voicu, prof.dr. Octavian Buda, prof. dr. Dan Prelipceanu, prof. dr. Călin Giurcănescu, conf. univ. dr. Bogdan O. Popescu, prof. univ. dr. Eduard Apetrei, dr. Codruț Sarafoleanu, prof. univ. dr. Vladimir Beliș. Acestea sunt precedate de un argument semnat de acad. Eugen Simion.
În paginile cărții, din perspectiva diferitelor specialități medicale, este desființat mitul privind moartea poetului în urma unei lovituri, precum și diagnosticul de sifilis care i-a fost atribuit lui Eminescu, diagnostic datorită căruia și-a petrecut ultimii ani de viață în instituția doctorului Șuțu.
Astfel, articolul acad. Victor A. Voicu, secretar general al Academiei Române, arată faptul că, pe fondul unei afecțiuni de tip bipolar care nu a fost corect diagnosticată, Eminescu a primit diagnosticul eronat de sifilis, generând un tratament, standard la vremea respectivă, cu mercur. "Din păcate, administrarea de lungă durată și în mod repetat a generat agravarea stării de sănătate a lui Eminescu și a contribuit la sfârșitul lui prematur", conchide academicianul.
De asemenea, prof. dr. Dan Prelipceanu aduce o serie de argumente din perspectiva psihiatriei actuale, în timp ce prof. dr. Eduard Apetrei oferă o serie de date privind patologia cardiovasculară la Eminescu.
AGERPRES
