„Vom vedea pierderi de vieți omenești”. Avertismentul experților despre noua generație de atacuri cibernetice

Inteligența artificială le oferă hackerilor noi posibilități de a ataca infrastructuri esențiale, iar efectele nu se mai limitează la furtul de date sau pierderile financiare. Spitalele, centralele electrice și rețelele de apă se numără printre sistemele vulnerabile, iar specialiștii avertizează că atacurile cibernetice ar putea provoca inclusiv victime.

Atacurile cibernetice cu inteligență artificială au început deja.

Atacurile cibernetice cu inteligență artificială au început deja. Foto: Shutterstock

Statele și grupările infracționale folosesc deja instrumente de inteligență artificială pentru a-și îmbunătăți metodele de atac, în timp ce instituțiile și companiile întâmpină dificultăți în a-și adapta sistemele de apărare. Potrivit unei analize publicate de Financial Times, principala îngrijorare a experților nu este apariția unui sistem AI care să preia autonom controlul internetului, ci faptul că această tehnologie amplifică operațiunile desfășurate de atacatori umani.

Robert Lee, directorul companiei de securitate cibernetică Dragos, consideră că amenințarea este deja mai serioasă decât percepe publicul.

„Nu e atât de grav pe cât le place oamenilor să-și imagineze, dar e mai grav decât își dau seama cei mai mulți”, spune specialistul.

Acesta atrage atenția că discuțiile despre scenarii catastrofale în care inteligența artificială acționează complet independent pot distrage atenția de la atacurile informatice care au loc deja. Întrebat dacă infrastructurile pot fi apărate și dacă lupta împotriva atacatorilor poate fi câștigată, Lee a răspuns: „E posibilă apărarea? Da. Putem câștiga? Da. O vom face? Nu”.

Atacurile cibernetice s-au înmulțit, iar hackerii folosesc AI

Creșterea numărului de atacuri informatice a început înainte ca instrumentele de inteligență artificială să devină atât de răspândite. Charl van der Walt, responsabil de cercetarea globală în securitate la Orange Cyberdefense, arată că incidentele de extorcare cibernetică urmărite de echipa sa au crescut de la aproximativ 1.500 în 2020 la 7.100 în 2025. Totodată, numărul grupărilor active implicate în astfel de operațiuni a urcat de la 33 la 114.

În primele nouă luni ale acestui an, cercetătorii au identificat deja aproximativ 7.500 de atacuri de acest tip. Potrivit lui van der Walt, nu toate au implicat inteligența artificială, iar niciunul dintre incidentele analizate de echipa sa nu a fost un atac complet automatizat, coordonat de AI.

„Tehnologia AI nu este cea care generează problema de securitate. Ea scoate la iveală problemele de securitate”, explică specialistul.

Un alt motiv de îngrijorare este capacitatea noilor modele de a identifica rapid vulnerabilități în programele informatice. În aprilie, Anthropic a limitat accesul la modelul său Mythos, după ce a constatat că acesta putea descoperi breșe de securitate cu o eficiență care necesita măsuri suplimentare de protecție.

În august, cercetători americani au utilizat modele dezvoltate de OpenAI și Google pentru a identifica vulnerabilități în PHP, limbaj de programare folosit de aproximativ 70% dintre site-urile web. Unele dintre aceste probleme nu fuseseră descoperite de mai bine de zece ani.

Descoperirea rapidă a breșelor creează însă și dificultăți pentru administratorii sistemelor informatice, care trebuie să remedieze un număr tot mai mare de probleme. Oficialii americani au asociat graba actualizărilor software cu mai multe întreruperi recente, care au afectat servicii Microsoft, traficul aerian din SUA și o rețea internă a Agenției Naționale de Securitate (NSA).

Mark Warner, vicepreședintele Comisiei speciale pentru informații a Senatului american, a atras atenția asupra ritmului accelerat al schimbărilor tehnologice.

„Fiecare zi aduce încă o dovadă că inteligența artificială avansează mai repede decât capacitatea noastră de a-i gestiona consecințele”, a declarat acesta.

Phishingul, una dintre principalele metode folosite de hackeri

Deocamdată, atacatorii nu folosesc inteligența artificială în principal pentru a descoperi și exploata vulnerabilități extrem de complexe, ci pentru a face mai eficiente metodele clasice de fraudă informatică. Printre acestea se numără atacurile de tip phishing, prin care victimele sunt convinse să furnizeze parole și date de autentificare.

Marcus Hutchins, cercetător britanic în securitate cibernetică, cunoscut pentru contribuția sa la oprirea virusului WannaCry în 2017, spune că infractorii aleg de regulă metodele care le permit să pătrundă în sisteme cu eforturi și costuri cât mai mici.

„Majoritatea atacatorilor nu primesc puncte pentru stil, așa că nu vor investi timp, efort și bani în dezvoltarea de vulnerabilități zero-day dacă pot intra gratis prin phishing”, explică Hutchins.

El face însă o distincție în cazul marilor puteri, precum China, Rusia și Statele Unite, despre care consideră că dezvoltă și păstrează instrumente avansate pentru operațiuni viitoare.

„O mare parte din munca lor constă în construirea de capacități pentru viitor, așa că nu vedem cu adevărat ce au, ci doar ce folosesc”, avertizează cercetătorul.

De ce sunt periculoase atacurile asupra infrastructurii critice

O preocupare majoră a specialiștilor este reprezentată de atacurile asupra tehnologiei operaționale (OT), care controlează echipamente și instalații industriale. Spre deosebire de atacurile informatice obișnuite, care urmăresc de cele mai multe ori obținerea unor bani sau date, compromiterea sistemelor OT poate afecta direct funcționarea centralelor electrice, a fabricilor sau a rețelelor de utilități.

În trecut, astfel de operațiuni necesitau pregătire îndelungată și cunoștințe tehnice foarte specializate. Acum, modelele de inteligență artificială pot ajuta atacatorii să analizeze documentația echipamentelor și să studieze vulnerabilitățile unor instalații.

Robert Lee avertizează că tocmai această combinație dintre instrumentele AI și infrastructura insuficient protejată poate deveni extrem de periculoasă.

„Când Dario Amodei iese și spune «Hei, cred că vor muri oameni», sunt de acord cu el, dar din alte motive”, afirmă specialistul, referindu-se la avertismentele directorului Anthropic.

Un nou capitol în războiul digital global. Cum au descoperit hackerii o „ușă din spate” către locuințele americanilor

Lee amintește și de atacurile asupra rețelei electrice din Ucraina, din 2015 și 2016, atribuite unor grupări de hackeri asociate serviciilor de informații militare ruse. Potrivit acestuia, datele acumulate de astfel de grupări în urma operațiunilor desfășurate de-a lungul anilor pot fi analizate cu ajutorul inteligenței artificiale și folosite pentru pregătirea unor atacuri de amploare mai mare.

„Cunoștințele acestea, adunate și introduse într-un model, le vor permite să se extindă și să treacă la atacuri de mai mare amploare”, explică el.

Specialistul amintește și un incident din 2017, când hackeri asociați Rusiei au vizat sistemele de siguranță ale unei uzine petrochimice din Arabia Saudită. Atacul ar fi putut provoca un accident major dacă programul malițios nu ar fi determinat, în mod neașteptat, oprirea instalației.

În opinia lui Lee, capacitățile de atac informatic, care erau rezervate în trecut serviciilor de informații și structurilor militare, sunt acum accesibile unui număr mai mare de actori, inclusiv grupărilor infracționale și intermediarilor.

„Cred că e o evaluare cât se poate de sigură să spunem că vom vedea pierderi de vieți omenești ca urmare a atacurilor cibernetice asupra OT”, avertizează acesta.

Atacurile din 2017, un posibil avertisment pentru era AI

Experții consideră că incidentele informatice majore din 2017 oferă o imagine asupra consecințelor pe care le-ar putea avea atacurile amplificate de inteligența artificială.

În luna mai a acelui an, virusul WannaCry, atribuit Coreei de Nord, a infectat sisteme informatice din peste 150 de țări, afectând spitale, bănci și fabrici. La doar o lună distanță, NotPetya, un program malițios asociat Rusiei, a vizat inițial infrastructura financiară și energetică a Ucrainei, dar s-a răspândit ulterior în mai multe state. Pagubele provocate au fost estimate la aproximativ 10 miliarde de dolari.

Ciaran Martin, fostul șef al Centrului Național de Securitate Cibernetică din Marea Britanie, avertizează că un atac scăpat de sub control, susținut de inteligența artificială, ar putea avea efecte similare, dar la o scară mult mai mare.

„Cel mai rău scenariu rezonabil, în opinia mea, este un atac accidental, scăpat de sub control, cu o componentă AI, care să fie o versiune turbo a WannaCry sau NotPetya”, spune acesta.

Martin atrage atenția că un asemenea incident nu ar trebui să fie neapărat complet automatizat pentru a provoca perturbări majore.

„Probabil nu complet automatizat, dar care pur și simplu începe să străpungă infrastructuri vulnerabile din întreaga lume... Ambulanțele sunt întoarse din drum, școlile nu își pot plăti facturile, magazinele nu pot primi plăți”, explică fostul oficial britanic.

Un reprezentant al serviciilor de informații occidentale, care a preferat să nu-și dezvăluie identitatea, consideră că riscul cel mai mare este reprezentat de lipsa de experiență în gestionarea acestor tehnologii.

„Riscul mai mare vine din faptul că toată înțelegerea noastră asupra acestei capacități este încă la început. Toată lumea încă învață, așa că există o probabilitate mai mare de consecințe neintenționate”, a declarat acesta.

Rusia, Iran și China, în centrul preocupărilor privind războiul cibernetic

Atacurile informatice au devenit tot mai frecvente și în contextul tensiunilor geopolitice. Iranul și Rusia sunt acuzate că folosesc operațiuni cibernetice pentru a pune presiune asupra altor state și pentru a afecta funcționarea unor servicii esențiale.

Oana Gheorghiu, după atacurile cibernetice asupra serviciilor publice: „Sunt inacceptabile. Arată lipsa de coordonare dintre instituțiile statului”

În cazul Iranului, hackerii au vizat inclusiv companii americane din sectorul apei. Totodată, o unitate cibernetică a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice a fost acuzată de implicare în atacurile asupra sistemelor de refrigerare din supermarketurile franceze.

Potrivit lui Charl van der Walt, strategia unor astfel de operațiuni este aceea de a afecta încrederea populației în instituții și în funcționarea societății.

Strategia Chinei este descrisă diferit de oficialii occidentali, care consideră că Beijingul urmărește în special obținerea de informații și dezvoltarea unor capacități care ar putea fi folosite pentru a descuraja eventuale atacuri asupra propriilor infrastructuri.

În 2023, autoritățile americane au descoperit programe malițioase introduse în rețelele de energie, apă, transport și conducte din Statele Unite. Un an mai târziu, oficialii americani au dezvăluit că hackeri chinezi obținuseră acces la rețelele de telecomunicații ale țării, ceea ce ar fi permis serviciilor de informații de la Beijing să intercepteze comunicații.

Anne Neuberger, fost adjunct al consilierului pentru securitate națională al SUA și fost responsabil de operațiuni de informații în cadrul NSA, consideră că diferențele dintre capacitățile statelor autoritare și cele ale democrațiilor devin tot mai importante odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale.

„Tensiunea dintre capacitățile unei țări autoritare de a monitoriza și de a se apăra și (capacitatea) unei democrații (de a face asta) devine și mai acută în era inteligenței artificiale”, afirmă aceasta.

Neuberger consideră că cele mai mari riscuri nu vizează neapărat băncile și marile companii, care dispun de bugete consistente pentru securitate, ci spitalele, conductele și rețelele energetice. Multe dintre aceste infrastructuri au fost proiectate cu zeci de ani înainte ca atacurile cibernetice să devină o amenințare majoră.

„Sisteme construite în ultimii 50 de ani, cu mult înainte de apariția capacităților cibernetice ofensive sofisticate”, explică fostul oficial american.

În paralel, companiile de securitate informatică dezvoltă instrumente bazate pe inteligență artificială pentru identificarea amenințărilor și blocarea atacurilor. O altă soluție analizată este crearea unor replici digitale ale infrastructurilor critice, pe care să poată fi testate vulnerabilitățile înainte ca acestea să fie exploatate.

Anne Neuberger consideră că aceeași tehnologie care le oferă atacatorilor avantaje importante poate deveni un instrument esențial pentru apărare.

„AI îi ajută categoric pe atacatori... dar în apărare schimbă complet regulile jocului”, a conchis aceasta.

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 Ce avem noi aici?

2 Uite pe cineva care spune „ce trebuie” despre „marea întâlnire a celor trei dihori”

3 Adevărul din spatele minciunii în care trăim și după aproape 40 de ani...

4 DOCUMENT Comasarea, o nouă minciună PSD cu impact bugetar imens în următorii ani!

5 Primele dovezi palpabile ale concubinajului dintre Nicușor Dan și PSD