Votul împotriva Guvernului Mureșan amplifică temerile economice în presa externă
Demersul premierului desemnat Siegfried Mureșan de a învesti un nou executiv s-a soldat cu un eșec miercuri, 30 septembrie. În plenul reunit al Legislativului, formula guvernamentală nu a adunat decât 182 de opțiuni favorabile, cu mult sub pragul obligatoriu de 233 de voturi necesar pentru trecerea învestiturii.
Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan a fost respins. Foto: Inquam / George Călin
Deznodământul a atras imediat atenția presei de peste hotare, care descrie evenimentul ca pe o adâncire a instabilității ce macină scena politică de la București. Reuters a remarcat că imposibilitatea instalării unui guvern cu atribuții depline menține tensiunea asupra economiei și expune ratingul de investiții al statului unor riscuri majore.
La rândul său, agenția France-Presse a evidențiat că respingerea premierului proeuropean are loc într-un context deja fragil, dominat de o inflație ridicată și deficite publice considerabile. În analiza sa, AFP notează că agențiile de evaluare financiară au atras atenția asupra perspectivei negative asociate României, iar întârzierea reformelor structurale provocate de această criză politică îngustează spațiul de manevră al autorităților. Totodată, jurnaliștii francezi remarcă faptul că prelungirea vidului decizional creează un teren fertil pentru creșterea influenței extremei drepte.
Într-o declarație consemnată de AFP, analistul politic Cristian Pîrvulescu a indicat că președintele ar putea desemna o nouă persoană – eventual o figură tehnocrată – înainte de a se recurge la scenariul extrem al dizolvării Parlamentului. Potrivit acestuia, organizarea unui scrutin anticipat ar risca să genereze un nou for legislativ fragmentat, dar cu o pondere semnificativ mai mare a partidelor radicale. Subiectul ascensiunii forțelor de extremă dreaptă pe fondul blocajului instituțional a fost preluat și evidențiat și de agenția bulgară BGNES.
Reacții au venit și din partea agenției de presă Xinhua, care a reținut declarațiile lui Siegfried Mureșan de după vot. Premierul desemnat a subliniat că formațiunile responsabile de declanșarea crizei au decis să o perpetueze, adăugând: „Așteptăm să vedem care sunt următorii pași pe care îi va face președintele României”.
Perspectivele politice sunt analizate pe larg și de POLITICO, publicație care amintește că este pentru a doua oară când Parlamentul respinge o formulă nominalizată de șeful statului, Nicușor Dan, după colapsul coaliției guvernamentale. Deși în teorie se deschide drumul spre anticipate, jurnaliștii arată că președintele României încearcă să evite dizolvarea forului legislativ, care ar putea schimba raportul de forțe în mod imprevizibil. Înaintea votului de la București, aflat într-o vizită în Republica Cehă, Nicușor Dan a insistat că forțele politice au datoria de a respecta mandatul primit de la cetățeni și de a găsi un compromis pentru susținerea unei noi coaliții.
Din perspectivă legală, respingerea Cabinetului Mureșan nu conduce mecanic la declanșarea alegerilor anticipate. În conformitate cu articolul 89 din Legea Fundamentală, președintele are dreptul – însă nu și obligația constituțională – de a dizolva Parlamentul numai dacă sunt îndeplinite concomitent două cerințe: eșecul a minimum două solicitări de învestitură și scurgerea unui termen de 60 de zile de la prima solicitare. O asemenea măsură extremă poate fi asumată de șeful statului exclusiv după consultări formale cu președinții ambelor Camere și cu liderii grupurilor parlamentare.
Explorează subiectele:
