Washingtonul dă înapoi. Războiul din Iran și „spectrul” Moscovei lasă Germania fără rachete Tomahawk

Într-o răsturnare de situație spectaculoasă, care riscă să zguduie din temelii arhitectura de securitate a bătrânului continent, Pentagonul este pe cale să anuleze un acord crucial pentru livrarea de rachete de croazieră Tomahawk către Germania. Decizia, intens dezbătută în culisele de la Washington și Berlin, este privită ca un semnal alarmant al retragerii strategice a Statelor Unite din cadrul NATO, un proces accelerat de administrația Trump, scrie politico.eu.

La baza acestei mișcări neașteptate stau două temeri majore ale oficialilor americani: riscul unei escaladări directe cu Federația Rusă, care ar putea vedea amplasarea acestor arme în centrul Europei ca pe o provocare inacceptabilă, dar și realitatea dură a propriilor stocuri de armament, grav diminuate în primele săptămâni ale războiului din Iran.

Berlinul, lăsat să se apere singur

Acordul inițial, parafat în timpul administrației Biden, avea rolul de a oferi Germaniei o umbrelă de descurajare în fața agresivității rusești. Anularea lui lasă însă Berlinul într-o poziție extrem de vulnerabilă, exact în momentul în care liderii germani încearcă din răsputeri să își modernizeze o armată slăbită de decenii de subfinanțare.

Cancelarul german Friedrich Merz a sugerat recent, cu o franchețe neobișnuită, că speranțele privind staționarea acestor rachete cu o rază de acțiune de peste 1.600 de kilometri s-au risipit.

„Americanii nu au destule rachete nici măcar pentru ei înșiși în acest moment”, a declarat Merz la televiziunea publică germană.

Secretarul american de Război, Pete Hegseth, a recunoscut în fața Congresului că va fi nevoie de „luni și ani” pentru a înlocui muniția de înaltă precizie consumată în conflictul din Orientul Mijlociu. Între timp, generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor americane din Europa, a transmis aliaților un mesaj fără echivoc: Europa „trebuie să facă un pas în față”, deoarece SUA își vor redirecționa resursele în altă parte.

Trupe retrase și replici tăioase între lideri

Relațiile dintre Washington și Berlin par să fi intrat într-o zodie a înghețului. Decizia Pentagonului de a anula în această primăvară desfășurarea a 5.000 de soldați americani în Germania a uluit cancelariile europene. Măsura a survenit la scurt timp după ce cancelarul Friedrich Merz a criticat dur modul în care președintele Donald Trump a gestionat războiul din Iran, afirmând că liderul de la Casa Albă „s-a umilit” prin acest conflict.

Dincolo de disputele politice, realitatea militară din teren devine sufocantă pentru europeni. În timp ce SUA își reevaluează prezența, Rusia menține rachete Iskander cu capacitate nucleară în exclava Kaliningrad, la granița cu Polonia și Lituania, și a dislocat sisteme cu rază medie „Oreșnik” în Belarus, capabile să lovească orice capitală europeană în doar câteva minute.

Alternativele europene

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a admis că o cerere oficială trimisă Washingtonului în urmă cu un an și jumătate pentru achiziționarea sistemelor terestre Typhon, capabile să lanseze rachete Tomahawk, a rămas fără răspuns. „Să fiu sincer, având în vedere starea actuală a lumii, nu mai am mari speranțe”, a declarat Pistorius.

În acest context de izolare parțială, Berlinul explorează febril alternative europene pentru a acoperi deficitul de lovire cu rază lungă de acțiune. Deși dronele și sistemele mai ieftine pot ajuta pe termen scurt, planificatorii militari germani avertizează că acestea nu pot înlocui puterea de impact a rachetelor din clasa Tomahawk.

Marea îngrijorare care planează acum asupra Europei este că retragerea americană va forța statele membre NATO să acopere breșele de securitate mult mai rapid decât poate produce industria lor de apărare, aflată deja sub o presiune uriașă.