Dumitru (CF): Populația finanțează cea mai mare parte a datoriei publice, respectiv 96,2 miliarde de lei
Populația este principalul finanțator al datoriei publice a României, având în vedere că băncile cumpără titluri de stat din banii deponenților persoane fizice, această categorie fiind singura care înregistrează excedent pe parte de economisire, susține președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.
Suma totală a titlurilor de stat cumpărate din banii populației se ridică la 96,2 miliarde de lei.
"Dacă ne uităm la cum au evoluat expunerile băncilor față de stat ca procent din total active vedem o creștere spectaculoasă în ultimii ani de la 3% — 4% din bilanț la 20% din bilanț, cea mai mare pondere din Europa. Din punctul meu de vedere este cea mai mare constrângere în acest moment pentru creșterea datoriei publice. (...) Ne putem întreba, în ultima instanță, de unde sunt fondurile pe care băncile le mobilizează pentru a finanța bugetul. Cred că răspunsul este legat de cine face economisire în economie. Dacă ne uităm pe sectoare instituționale, o să vedem că, de fapt, sectorul care are un excedent, o capacitate netă de finanțare, este sectorul gospodăriilor populației, în mod evident. Celelalte două sectoare, administrația publică și companiile au deficite. Ceea ce înseamnă, practic, că populația este finanțatorul ultim al bugetului, în contextul în care băncile locale, care sunt finanțatorul direct, nu lucrează cu bani proprii ci cu depozitele clienților", a explicat Ionuț Dumitru în cadrul colocviului "Stabilitatea financiară — repere conceptuale și teme de actualitate', organizat la Banca Națională a României.
El a precizat că, în urma unei analize referitoare la deținerile populației în instituțiile financiare din România, a rezultat că populația este contributoare cu depozite bancare de aproape 130 de miliarde de lei, în sectorul asigurărilor de viață sunt rezerve tehnice de 5,9 miliarde de lei, în sectorul de fonduri de pensii populația are 14,8 miliarde de lei, în administrarea activelor — 15 miliarde de lei și dețineri directe de titluri de stat de 3,2 miliarde de lei. Astfel, prin intermediul instituțiilor financiare, în special bănci, și în funcție de expunerea acestora pe titluri de stat, se ajunge la dețineri de titluri de stat, indirect, de către populație de 93 de miliarde de lei la care se adaugă cele 3,2 miliarde de lei dețineri directe. "Aș spune că populația este finanțatorul principal indirect al datoriei publice", a explicat Dumitru.
În acest context, el susține că o creștere a datoriei publice, care a ajuns la 40% din PIB, de la 12 — 13% din PIB înainte de criză este limitată de capacitatea redusă a sistemului financiar din România de a absorbi această datorie, având în vedere că, deja, expunerea băncilor pe titluri de stat este cea mai mare din Europa și a ajuns să aibă o importanță sistemică pentru stabilitatea financiară din România.
"Orice creștere a datoriei publice de acum înainte este limitată de această realitate a capacității de absorbție destul de redusă a pieței financiare locale în condițiile în care expunerile sunt deja mari și sunt de natură sistemică. Dacă ne uităm pe datoria publică locală, vedem că suntem pe primul loc în Europa în ceea ce privește expunerea băncilor, într-un context în care alte instituții financiare în România au un stadiu incipient de dezvoltare și nu au dimensiunea critică necesară pentru a absorbi sume foarte mari de titluri de stat", a explicat președintele Consiliului Fiscal.
Dumitru a menționat că, în acest context, datoria publică este acolo unde ar trebui să fie, la 40% fin PIB, iar o creștere peste acest nivel ar deveni critică pentru că nu are cine să absoarbă această datorie. În plus, el a atras atenția că trebuie să avem în vedere că dobânzile sunt la minime istorice peste tot în lume, însă pe măsură ce acestea vor crește, vor crește și costurile României cu datoria publică. Președintele Consiliului Fiscal a precizat că nivelul prevăzut în tratatul de la Maatricht (care stabilește criteriile nominale de aderare la zona euro), de 60% din PIB pentru datoria publică, nu reprezintă un reper pentru România, iar dacă se ajunge acolo, România ar avea mari probleme. AGERPRES
