De asemenea, aceştia au dreptul de a şti perioada ce urmează a fi supusă verificării, au posibilitatea de a solicita amânarea datei de începere a verificării, iar soţul/soţia, rudele şi „alte persoane“ au dreptul de a refuza furnizarea de informaţii. În fapt, rudele până la gradul al treilea pot refuza să ofere informaţii, pot refuza efectuarea de expertize şi nici nu sunt forţate să prezinte înscrisuri. 

În plus, pot refuza să ofere date şi preoţii, avocaţii, notarii, consultanţii, auditorii, executorii judecătoreşti, contabilii, medicii, psihoterapeuţii sau asistenţii persoanelor verificate dacă au cunoştinţă de astfel de informaţii în urma activităţii lor profesionale.

Există şi dreptul de a fi verificat o singură dată, însă dacă inspectorii Fiscului pot ajunge în posesia unor informaţii noi, anchetarea se poate relua. IRS, fiscul din SUA, spre exemplu, cumpără "la negru" CD-uri cu informaţii despre americanii care au conturi ascunse în Elveţia sau în alte paradisuri fiscale.

Cei verificaţi trebuie să prezinte documentele justificative într-o perioadă de 60 de zile pentru clarificarea situaţiei fiscale. În cazul unui raport defavorabil, cel verificat poate contesta decizia la organul fiscal emitent şi este scutit de taxa de timbru. Foarte important, însă, este faptul că cei verificaţi sunt obligaţi să permită inspectorilor accesul pe orice teren, incinte sau încăperi atunci când este necesar. Pentru intrarea pe domiciliu este necesară, însă, autorizarea unei instanţe.

Gelu Diaconu, şeful Fiscului, declara la începutul lunii martie că instituţia pe care o conduce a verificat averile a 26 de români bogaţi şi are suspiciuni că 11 dintre aceştia nu şi-au declarat corect veniturile, diferenţa între veniturile declarate şi cele realizate fiind de 30 de milioane de euro.

Sursa: adevarul.ro