Erori în lanț la Curtea de Apel: sentințe anti-Bolojan copiate cu copy-paste
O serie de erori materiale majore și pasaje copiate la indigo compromit motivările redactate de magistrații Curții de Apel București, prin care au fost blocate mai multe hotărâri ale Guvernului condus de Ilie Bolojan. Acțiunile deschise în instanță de Partidul Social Democrat au fost soluționate prin hotărâri trase la indigo, ajungându-se la situații absurde în care prevederi din legislația rutieră sunt motivate prin texte despre stimularea pieței muncii.
Curtea de Apel București a redactat până în prezent nouă dintre cele 11 motivări aferente proceselor prin care Partidul Social Democrat, condus de Sorin Grindeanu, a cerut și obținut suspendarea unor hotărâri emise de Executivul Bolojan. Documentele oficiale relevă o practică judiciară cel puțin chestionabilă: magistrați din secții distincte au preluat fragmente întregi de text cu copy-paste de la o decizie la alta, scăpând din vedere neconcordanțe logice, suprapuneri hilare de domenii și erori evidente de redactare, arată o analiză G4Media.
Dimensiunea problemelor a fost confirmată chiar la solicitarea reclamantului. În data de 19 august 2026, Secția a VIII-a de Contencios Administrativ a fost chemată să repare propriile greșeli în dosarul vizând HG nr. 512/2026. Actul normativ atacat reglementa fondurile pentru colectarea și distrugerea carcaselor de animale moarte din gospodării individuale. Soluționată de judecătoarea Ana Corina Tudor (fina fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader), cauza a ieșit din instanță cu erori grosolane: numărul dosarului consemnat pe prima pagină era greșit, data înregistrării cererii a fost indicată ca 27 iulie în loc de 29 iulie, iar data emiterii hotărârii de guvern a fost trecută drept 26 iunie, deși actul fusese aprobat la 2 iulie 2026.
Mai mult, în corpul aceleiași hotărâri apăreau referiri repetate la „HG nr. 570/2026”, iar data Monitorului Oficial era modificată greșit. Instanța a admis solicitarea PSD și a procedat la îndreptarea erorilor.
Decizii amestecate: de la permise auto la măsuri pentru forța de muncă
Inadvertențele generate de multiplicarea textelor sunt prezente în aproape toate hotărârile analizate, creând haos în identificarea obiectului litigiilor:
- Dosarul HG nr. 501/2026 (privind Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare): judecătorul preia argumente ce vizează HG 530/2026, respinge justificarea adoptării HG nr. 571/2026, iar în dispozitivul de la final hotărăște, inexplicabil, suspendarea HG nr. 570/2026.
- Dosarul HG nr. 530/2026 (suspendarea permisului de conducere pentru neplata amenzilor rutiere în 90 de zile): instanța reține că judecă suspendarea HG nr. 570/2026 și dispune oprirea acesteia. În plus, argumentația cuprinde un paragraf complet rupt de realitatea speței, extras din dosarul referitor la piața muncii: „Or, atâta timp cât se modifică dispoziții normative anterioare, se extind categoriile de beneficiari ai măsurilor de ocupare, se modifică subvențiile acordate angajatorilor și se introduc proceduri noi, este evident că și critica referitoare la depășirea limitelor…”.
- Dosarul HG nr. 569/2026 (drepturi și beneficii pentru persoanele cu dizabilități): obiectul este trecut ca fiind HG nr. 545/2026 (strategia împotriva spălării banilor), iar în decizie instanța respinge intervenția formulată de ANCOM, autoritate care nu avea nicio calitate în acea cauză, ci într-un proces separat (HG 571/2026).
Datele calendaristice și numerele actelor normative din Monitorul Oficial au suferit modificări similare. În procesele privind HG 570, 530 și 571, judecătorii au preluat o dată nereală de adoptare (26 iunie în loc de datele reale din iulie). În dosarul HG 545/2026, publicarea din iulie a fost consemnată la un moment dat ca având loc în luna ianuarie, iar indicativul publicației oficiale variază între pagina principală și dispozitiv.
Argumente trase la indigo între secții distincte
Uniformitatea motivărilor depășește sfera unor simple coincidențe de raționament. Pasaje întregi au fost multiplicate identic atât la Secția a VIII-a, cât și la Secția a IX-a, indiferent de specificul dosarului.
De pildă, excepțiile formulate de reprezentanții Guvernului cu privire la faptul că PSD nu ar avea calitate procesuală activă sau interes legitim au fost respinse în toate cele nouă cazuri cu exact aceleași argumente:
„...potrivit art. 36 din Codul de Procedură Civilă «calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății». Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond», în timp ce, conform dispozițiilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ: «(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public»” — Motivare Curtea de Apel București
„Curtea reține că problema de drept supusă dezbaterii este, într-adevăr, una de noutate, reclamantul fiind un partid politic, însă, un partid politic parlamentar. Partidul politic este un organism social, iar organismele sociale au, potrivit art. 2 lit a) antemenționat, legitimare procesuală activă, atunci când invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate. Prin urmare, Curtea apreciază, în lumina acestor dispoziții legale, că nu este necesar ca reclamantul să invoce un interes privat, legea permițându-i, astfel cum rezultă din chiar textul citat, invocarea unui interes legitim public.” — Motivare Curtea de Apel București
Identice sunt și secțiunile care tratează regimul de excepție al suspendării administrative, trimiterile la jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (Decizia nr. 8/2020 și Decizia nr. 196/2007), precum și calculul privind depășirea limitei de 45 de zile a interimatelor ministeriale. În toate deciziile, instanța socotește că, după retragerea încrederii Parlamentului din 5 mai 2026 și publicarea decretelor din 27 aprilie, mandatul interimarilor a expirat la 10 iunie 2026. La fel, justificările prin care s-a refuzat analizarea argumentelor Executivului legate de oportunitate au fost preluate fără nicio modificare.
Două judecătoare au împărțit toate dosarele
Litigiile care au vizat actele Cabinetului Bolojan au fost distribuite la nivelul a doar două magistrate de contencios administrativ din cadrul instanței bucureștene:
- Olimpiea Crețeanu (Secția a XI-a/IX-a), funcționând în complet de vacanță, a pronunțat cinci suspendări într-o singură ședință publică, pe 30 iulie 2026, la doar o zi după depunerea actelor de către PSD (HG 545, HG 509, HG 569, HG 546 și HG 547).
- Ana Corina Tudor (Secția a VIII-a) a primit restul de șase dosare intentate de social-democrați, deciziile fiind emise la datele de 30 iulie și 3 august 2026 (vizând HG 571, HG 501, HG 570, HG 530 și HG 512).
Explorează subiectele:
