Mii de persoane erau prezente sâmbătă la Srebrenica și alte mii continuau să vină pentru a participa la ceremoniile care marchează 20 de ani de la masacrarea a 8.000 de bărbați și băieți musulmani, măcel calificat drept "genocid" de justiția internațională, informează AFP. Cu această ocazie, sicriele a 136 de victime identificate ale acestui masacru, care a avut loc în iulie 1995, vor fi înhumate în jurul orei 11.00 GMT. Circa 5.000 de persoane, printre care apropiați ai victimelor, sunt așteptate la Srebrenica.

Până în ziua de azi, 6.421 de victime descoperite și identificate au fost înhumate la Memorialul din Srebrenica, iar alte 230 în alte cimitire.

Războiul intercomunitar din Bosnia (1992-1995) s-a soldat cu circa 100.000 de morți și aproximativ 2 milioane de refugiați, adică aproape jumătate din populația acestei regiuni la acea dată.

Numeroase personalități internaționale, printre care președintele de atunci al SUA, Bill Clinton, a cărui administrație a fost arhitectul acordurilor de pace de la Dayton ce au pus capăt conflictului bosniac, vor fi prezenți la Srebrenica.

În 2010, parlamentul sârb a adoptat o declarație privind Srebrenica fără a folosi cuvântul "genocid". În 2013, actualul președinte sârb Tomislav Nikolic "a cerut în genunchi ca Serbia să fie iertată pentru crima comisă la Srebrenica", însă fără a rosti cuvântul tabu.

Serbia, care refuză în continuare să accepte faptul că un "genocid" ar fi avut loc la Srebrenica, va fi reprezentată sâmbătă de premierul Aleksandar Vucic.

Subiectul continuă să anime dezbaterile pe scena politică internațională și rămâne o problemă ce tensionează relațiile dintre Serbia și Bosnia.

Miercuri, Rusia a respins prin veto un proiect de rezoluție al ONU privind Srebrenica, decizie în legătură cu care Belgradul și-a exprimat satisfacția, însă care a fost deplânsă de familiile victimelor, dar și de SUA.

La 20 de ani de la masacrul din Srebrenica, Bosnia, una dintre cele mai sărace țări din Europa, rămâne cantonată în divizări și se află în coada candidaților la aderare în UE. Musulmani (40%), sârbi (30%, creștin-ortodocși) și croați (10%, creștin-catolici), principalele comunități ale acestei țări cu o populație de 3,8 milioane de locuitori, se privesc în continuare cu neîncredere. AGERPRES