Cine este femeia care conduce lupta kurzilor din Kobane împotriva jihadiştilor din Statul Islamic
O femeie îi conduce pe combatanţii kurzi în bătălia împotriva jihadiştilor din cadrul organizaţiei Statul Islamic (SI), care ameninţă să cucerească oraşul sirian kurd Kobane, la frontiera cu Turcia, potrivit unui ONG şi unor militanţi, relatează AFP.
"Mayssa Abdo, cunoscută sub numele de război Narin Afrin, se află la comanda YPG la Kobane, alături de Mahmoud Barkhodan", a declarat pentru AFP Rami Abdel Rahmane, directorul Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, referindu-se la Unităţile pentru Protecţia Poporului, care rezistă de la 16 septembrie ofensivei dure a SI asupra Kobane.
Aşa cum obişnuiesc combatanţii kurzi, Mayssa poartă un pseudonim, al regiunii sale natale Afrin, un bastion kurd situat, la fel ca şi Kobane, în provincia Alep (nord).
"Cei care o cunosc spun că este cultivată, inteligentă şi flegmatică. Are grijă de moralul combatanţilor şi se interesează îndeaproape de problemele lor", a declarat pentru AFP Mustefa Ebdi, un militant kurd originar din Kobane.
Mayssa Abdo, în vârstă de 40 de ani, conduce bătălia alături de Mahmoud Barkhodan (Mahmoud "Rezistentul", în kurdă).
Prezenţa femeilor în rândul forţelor kurde nu este un fenomen nou.
Rebelii din cadrul PKK, care s-au înarmat în Turcia - în 1984 - cu scopul de a crea un stat kurd independent, dar care au început negocieri de pace cu Ankara în urmă cu doi ani, numără de mult timp femei în rândul lor. Combatantele PKK au cunoscut notorietatea mondială în anii '90, efectuând operaţiuni sinucigaşe.
Combatanta kurdă Dilar Gencxemis, identificată de către mişcarea din care face parte sub numele de Arin Mirkan, s-a sinucis pe 5 octombrie, provocând moartea a "zeci" de jihadişti, în apropiere de Kobane.
Ea a fost prima femeie-kamikaze kurdă înregistrată de la începutul războiului civil din Siria, în 2011.
YPG este principala miliţie kurdă siriană şi aripa armată a Partidului Uniunea Democratică (PYD), cel mai important partid politic kurd din Siria.
Acest partid laic cu tendinţe socialiste a reuşit, de la începutul războiului din Siria, să creeze în zone kurde un sistem de autogestionare cu ajutorul unor consilii locale - un sistem descris ca o experienţă democratică relativ reuşită într-o ţară dominată de autocraţie de aproape o jumătate de secol. Femeile reprezintă 40% din aceste consilii.
SI promovează, în schimb, o versiune extremă a islamului şi a proclamat un califat în teritoriile asupra cărora deţine controlul, atât în Siria, cât şi în Irak - un sistem de domnie musulman care a dispărut în urmă cu un secol.
Această grupare nu ezită să-i decapiteze, lapideze şi chiar crucifice pe cei pe care-i consideră inamici.
