Tsipras, zdruncinat de un acord violent, dar încă nu este KO în Grecia (AFP)

Premierul Alexis Tsipras a renunțat la promisiunile făcute grecilor și a acceptat la summitul zonei euro un program de asistență financiară pe care unii îl consideră umilitor și pentru care a primit sprijin mai mult din partea opoziției de dreapta decât a partidului său de stânga Syriza. Totuși, este posibil ca el să nu fie un 'om mort' pe plan politic, mai ales că opoziția greacă este în acest moment foarte slabă, se arată într-un comentariu publicat luni de AFP.

Acordul a fost semnat de Tsipras la Bruxelles 'cu pistolul la tâmplă', după cum a afirmat unul dintre colaboratorii săi, făcând referire la clauzele dure din document, cum ar fi creșterea TVA, restructurarea administrației publice, reforma sistemului de pensii sau privatizarea activelor statului pentru a achita cu banii obținuți din aceste vânzări o parte din viitoarele împrumuturi.

În schimbul acestor concesii, statele zonei euro au acceptat să negocieze un plan de ajutor financiar pe trei ani, cu o valoare cuprinsă între 82 și 86 de miliarde de euro, și să ia în discuție posibile reeșalonări ale datoriilor, dar excluzând orice nouă ștergere a acestora.

Însă odată întors în Grecia, premierul Tsipras ar putea susține că nu a avut de ales, alternativa fiind ruinarea tuturor băncilor grecești — oricum slăbite după cinci ani cât au supraviețuit datorită perfuziilor ajutoarelor de urgență oferite de BCE — și ieșirea Greciei din zona euro.

Este de remarcat și faptul că analiștii nu au criticat atât slăbiciunea lui Tsipras, cât mai ales nivelul ridicat al exigențelor Germaniei în această negociere. Economistul francez Charles Wyplosz, care, potrivit AFP, are idei în general moderate, vorbește despre o negociere 'cu cuțitul la gât (...), o invazie fără trupe terestre și de o ferocitate nemaivăzută', adăugând că nu și-a 'imaginat vreodată că un șef de stat sau de guvern poate accepta o asemenea răzbunare'.

Evident că acum Tsipras ar putea provoca dezamăgire în rândul celor care au răspuns apelului său de a vota la referendumul de pe 5 iulie împotriva acordului propus de creditorii internaționali, acord mai blând comparativ cu cel acceptat acum. Pe de altă parte, există și greci care consideră că acest acord este satisfăcător și că Tsipras a avut curaj și a luat deciziile cele mai potrivite.

Dar următoarea sa bătălie se va da în parlamentul de la Atena, unde el va trebui să convingă deputații să voteze acordul și s-o facă rapid, pentru că s-a angajat în fața liderilor zonei euro să legifereze până miercuri unele dintre măsuri, precum creșterea TVA, reforma sistemului de pensii, crearea unei autorități fiscale sau adoptarea măsurilor care să asigure independența oficiului național de statistică.

Planul cu care Tsipras a mers la negocierea cu zona euro a fost aprobat vineri noaptea de 251 dintre cei 300 de membri ai parlamentului de la Atena. Dar 17 dintre cei 149 de deputați ai Syriza au votat împotrivă, ori s-au abținut, ori au fost absenți, în această ultimă categorie intrând și fostul ministru de finanțe Yanis Varoufakis. Însă alți 15 deputați din Syriza, care au votat pentru acel plan, au spus că vor vota împotriva reformelor propriu-zise. Cât despre cei 13 deputați ai partidului suveranist de dreapta ANEL, aliatul Syriza la guvernare, aceștia nu și-au precizat poziția până luni după-amiază.

Tsipras are posibilitatea legală de a-i înlocui de deputații rebeli din Syriza cu următorii de pe lista prezentată la alegerile din luna ianuarie. Însă este de prevăzut că nu va îndrăzni să facă acest lucru cu personalități precum influenta președintă a Parlamentului, Zoe Konstantopoulou, sau ministrul energiei, Panagiotis Lafazanis, ambii fiind printre cei care s-au abținut la votul de vineri noaptea.

Așadar, pentru a putea iniția reformele promise zonei euro, Tsipras ar putea fi pus din nou în situația de a avea nevoie de sprijinul opoziției, respectiv Noua Democrație (conservatori), Pasok (socialiști) și Potami (centru-stânga).

Există teoretic posibilitatea ca aceste partide să-i ceară, în schimbul sprijinului lor, portofolii guvernamentale sau chiar alegeri anticipate. Dar unii analiști consideră această ultimă ipoteză ca fiind extrem de puțin probabilă, având în vedere că Tsipras și Syriza beneficiază încă de o popularitate foarte ridicată, iar un eventual nou scrutin ar fi riscant pentru opoziție. În plus, Noua Democrație are în prezent doar un președinte interimar, după demisia lui Antonis Samaras, iar președinta Pasok, Fofi Gennimata, încă este o novice în politică. AGERPRES


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Fostul premier Tudose îndeamnă oamenii să voteze cu Iohannis! „Nu e vorba despre un vot cu inima, ci despre un…

2 HOPA! Dăncilă a predat Organizarea întreprinderii socialiste. A picat treapta I, a IIa și admiterea la faculta…

3 Dăncilă, călcată-n picioare de o fostă jurnalistă RTV: „Să-ți fie rușine! I-ai învrăjbit pe români mințind că …

4 BREAKING Ce scrie în raportul Jandarmeriei despre 10 august, păstrat secret până săptămâna trecută

5 ALERTĂ / Noi informații-bombă din dosarul 10 august, desecretizat de Guvern / Document INTEGRAL

recomandări

Te ia DNA: Bucur Ionel

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Inspirație de weekend