Superşoarece cu celule celule cerebrale umane
Oameni de știință de la Centrul Medical al Universității Rochester, din New York, au creat în laborator un "superșoarece", prin implantarea de celule cerebrale umane, în încercarea de a înțelege mai bine patologii neurologice umane prin studierea lor pe șoareci, conform unui material publicat pe portalul Yahoo! News.
Creierul hibrid rezultat după implantarea celulelor cerebrale umane reține în componența sa neuronii de șoarece, care reprezintă aproximativ 50% din totalul celulelor cerebrale, însă toate celulele gliale, celule care susțin neuronii, sunt de proveniență umană.
"Este în continuare un creier de șoarece, nu unul uman, însă toate celulele de susținere (care nu sunt neuroni) sunt de proveniență umană", explică coordonatorul acestui experiment, prof. Steve Goldman.
Cercetătorii au recoltat celule gliale imature de la fetuși umani donați și le-au injectat în pui de șoarece. Aceste celulele s-au dezvoltat în celulele gliale mature, în formă de stea, cunoscute sub denumirea de astrocite.
Apoi, 300.000 de celule cerebrale umane au fost injectate fiecărui cobai, iar 12 luni mai târziu numărul lor a ajuns la 12 milioane. Celulele gliale proprii ale șoarecilor au fost eliminate de astrocitele umane care sunt cu până de 20 de ori mai mari decât cele ale rozătoarelor.
Cercetătorii au comparat acest proces cu un upgrade de memorie realizat pe un calculator. Rezultatul este un "superșoarece" care este mult mai inteligent decât un șoarece obișnuit. Oamenii de știință au remarcat că memoria superșoarecilor a devenit de patru ori mai bună decât cea a rozătoarelor obișnuite.
Într-un experiment diferit, echipa coordonată de Steve Goldman a observat că prin introducerea de celulele gliale umane imature în pui de șoarece cu deficiențe în producerea de mielină, o parte dintre aceste celulele s-au transformat în oligodendrocite — celulele cerebrale de suport care joacă un rol fundamental în sintetizarea de mielină.
Aceste rezultate pot fi folosite pentru tratarea unor afecțiuni ale sistemului nervos așa cum este scleroza multiplă, în care teaca de mielină a neuronilor este afectată.
Acest tip de experimente sunt controversate din punct de vedere etic, criticii acuzându-i pe cercetători că au creat un "Frankenmouse".
Aceste experimente sunt prezentate pe larg în ultimul număr al revistei Neuroscience.
AGERPRES
