Bilanţul DNA 2014/Kovesi cere încă 50 de PROCURORI: Mai avem de soluţionat peste 5000 de DOSARE/VIDEO

Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, a prezentat bilantul activitatii institutiei pe anul 2014. La evenimentul care a inceput la ora 11.00 participa si presedintele Klaus Iohannis, premierul Victor Ponta si seful interimar al SRI. Kovesi a vorbit in discursul sau despre necesitatea cresterii numarului de procurori si a anuntat ca a facut cerere pentru 50 de noi posturi. Aceasta a precizat ca in anul 2014 s-au inregistrat cateva premiere, printre care si cel mai mare numar demnitari de rang inalt investigati. De asemenea, hotararile judecatoresti definitive in dosarele instrumentate de DNA au dus la confiscarea de bunuri de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decat in 2013

Transmisiunea video de la eveniment si declaratiile

Discurs procuror şef D.N.A. - Bilanţ 2014

 Bine aţi venit la prezentarea Raportului de Activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul 2014. 

La bilanţul de astăzi participă, alături de invitaţii de la instituţiile cu care colaborăm, procurori, poliţişti şi specialişti din cadrul DNA.

Am să încep cu câteva elemente definitorii pentru 2014, an în care s-a remarcat o creştere semnificativă a eficienţei în combaterea corupţiei şi s-au înregistrat o serie de premiere de la înfiinţarea DNA:
-cele mai multe dosare penale înregistrate
-cele mai multe dosare de soluţionat
-cele mai multe dosare soluţionate
-cele mai multe rechizitorii
-cele mai multe condamnări în dosarele instrumentate
-cei mai mulţi demnitari de rang înalt investigaţi.

Activitatea DNA în anul 2014 poate fi caracterizată prin eficienţă sporită în activitatea de combatere a corupţiei, investigarea unor dosare complexe şi un grad înalt de diversitate a cazuisticii penale.
Fundamentul acestei evoluţii pozitive a activităţii l-a constituit efortul substanţial şi consecvent al colegilor din DNA.

Cei 86 de procurori care au desfăşurat activităţi de urmărire penală în 2014 au avut de soluţionat peste 9100 de cauze, cel mai mare număr de dosare de la înfiinţarea DNA. În medie, un procuror a efectuat urmărire penală în aproape 105 cauze, un volum impresionant având în vedere complexitatea dosarelor care intră în competenţa direcţiei.

Numărul rechizitoriilor a crescut semnificativ în anul 2014, fiind întocmite 317 rechizitorii, ceea ce arată preocuparea procurorilor pentru soluţionarea cu precădere a cauzelor cu finalitate judiciară.
Datele statistice confirmă eficienţa activităţii DNA precum şi faptul că resursele investigative sunt canalizate către dosarele cu finalitate judiciară.

Peste 1100 de inculpaţi au fost trimişi în judecată în anul 2014, iar numărul persoanelor juridice trimise în judecată s-a dublat.
În anul 2014 a fost urmărită exercitarea eficientă a competenţelor procurorului în faza de judecată.
Activitatea judiciară a fost desfăşurată de 28 de procurori care au participat în şedinţele de judecată la peste 10.200 cauze penale.

Peste 1.130 inculpaţi au fost condamnaţi definitiv, soluţiile pronunţate de instanţe confirmând caracterul obiectiv şi profesionist al cauzelor instrumentate de DNA.
Pe de altă parte, procentul de achitări s-a menţinut ca şi în anii anteriori la 9 %, sub media europeană, dar trebuie continuată preocuparea pentru creşterea standardelor de calitate.

Obiectivele stabilite pentru anul 2014 au fost realizate dovadă fiind rezultatele pozitive în domeniile stabilite ca fiind prioritare.
Frauda și corupția în achizițiile publice cu fonduri naționale și europene continuă să reprezinte o pondere importantă în anchetele DNA. Au fost înregistrate peste 700 de cauze având ca obiect suspiciuni de săvârşire a unor infracţiuni în procedura de achiziţii publice.
Frauda în acest domeniu este îndreptată cu predilecţie spre fondurile naţionale, cele comunitare fiind mai bine protejate prin existenţa incriminărilor speciale în Legea 78/2000. De multe ori, există situaţii în care atribuirea fiecărui contract este condiţionată de plata unor sume de bani sau influenţarea procedurilor de achiziţie se realizează prin persoane aflate în legătură cu decidenţi politici.
Din perspectiva tipologiilor de comitere, rezultă o perfecţionare a mecanismelor de fraudare, iar domeniul achiziţiilor publice este în continuare expus corupţiei.
Considerăm că este necesară o abordare strategică în care instrumentele punitive să se combine cu cele preventive. Numărul sesizărilor de la instituţiile de control a scăzut în 2014, fiind extrem de importantă continuarea colaborării pentru a asigura anchetelor perspectivele de finalitate.

Calitatea actului de justiţie depinde de oamenii care aplică legea, de aceea corupţia în sistemul judiciar a fost şi rămâne una dintre priorităţi. În 2014 au fost trimişi în judecată 35 magistraţi şi au fost condamnaţi definitiv 20 magistraţi.
Analiza datelor statistice ne arată că a crescut numărul magistraţilor trimişi în judecată de DNA şi condamnaţi definitiv. Din perspectiva noastră, această evoluţie nu reflectă neapărat o creștere a numărului actelor de corupție în rândul magistraților, ci mai degrabă o creștere a eficienţei investigaţiilor DNA. Multe dintre dosare au fost iniţiate ca urmare a sesizărilor formulate de justiţiabili, fapt ce reflectă creşterea încrederii acordate mecanismelor justiţiei derulate prin intermediul DNA.
În acelaşi timp, numărul mare de magistrați inculpați an de an pentru corupție, mai ales a celor care îndeplinesc funcţii de conducere, trebuie să ne îngrijoreze pentru că reprezintă o vulnerabilitate a sistemului judiciar care trebuie rezolvată cu prioritate.
Este necesară şi dezvoltarea abordării preventive, intensificarea educării deontologice judiciare, dar mai ales întărirea sistemului de control intern. De multe ori, au existat sesizări anterioare la Inspecţia Judiciară cu privire la magistraţii trimişi în judecată de DNA, iar o cercetare mai riguroasă ar fi putut duce la evitarea unor cazuri de corupţie în acest corp profesional.

În 2014 au fost investigaţii în dosare cu impact major în rândul opiniei publice. DNA a solicitat Parlamentului încuviințarea arestării a 9 parlamentari şi a formulat 12 cereri de încuviințare a urmăririi penale faţă de miniştri şi foşti miniștri.
Este cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigaţi de DNA într-un an.
Este un semn evident al independenţei DNA, iar investigarea corupţiei la nivel înalt va continua, indiferent de funcţia administrativă sau politică deţinută de persoana vizată.
Anchetele DNA în 2014 au vizat domenii diversificate, cum ar fi retrocedări ilegale ale proprietăţilor, sănătate, educaţie, achiziţii publice, corupţie în legătură cu procesul legislativ sau fraude cu fonduri europene.
Unele anchete au împiedicat producerea unor prejudicii importante bugetului de stat. Într-un singur dosar, intervenţia procurorilor a prevenit producerea unui prejudiciu de peste 105 milioane euro, sumă ce reprezintă de 5 ori bugetul DNA.
În alte dosare, intervenţia procurorilor a blocat retrocedarea ilegală a unor terenuri evitându-se prejudicierea statului cu suma de peste 300.000.000 euro.

Ca urmare a reorganizării asumate şi realizate în anul 2014 a avut loc o impulsionare a activităţii structurilor teritoriale şi o creştere a eficienţei activităţii acestora. Rolul şi contribuţia structurilor teritoriale au devenit din ce în ce mai importante.
Trebuie evidenţiată aici investigarea unor cazuri de amploare, cu impact deosebit în rândul societăţii efectuate de colegii din Braşov, Cluj, Oradea, Ploieşti, Piteşti, Timişoara şi Suceava. O creştere semnificativă a volumului de activitate şi a numărului de rechizitorii s-a înregistrat la serviciile teritoriale Constanţa, Craiova, Bacău, Galaţi, Iaşi, Alba şi Târgu Mureş.

Toate aceste rezultate pozitive nu ar fi fost posibile fără contribuţia profesională a poliţiştilor judiciari, a specialiştilor şi a întregului personal care lucrează în DNA.

Nu trebuie să uităm că pentru a realiza scopul legii penale este important ca o persoană condamnată pentru corupţie să nu îşi păstreze averea dobândită prin infracţiuni.
În 2014 valorile indisponibilizate de DNA au fost de peste 303 milioane euro, ceea ce reprezintă de peste 13 ori bugetul nostru pentru un an.
Sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat.
Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în anul 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă de peste 310.000.000 euro, de 3 ori mai mult decât în anul 2013.
Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte medicilor din România într-un an.
Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri.

Pe de altă parte, activitatea DNA a fost influenţată de modificările legislative survenite în 2014, impactul major fiind dat de aplicarea noilor coduri. Aşa cum menţionam în 2013, înainte de intrarea în vigoare, unele dispoziţii au creat dificultăţi în practica organelor judiciare, aspect confirmat şi de deciziile de neconstituţionalitate pronunţate în 2014.
În acest sens, am înaintat Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii mai multe propuneri de modificare a legislaţiei care pot influenţa eficienţa investigaţiilor anticorupţie. Aceste propuneri vizează clarificarea unor dispoziţii care reglementează probele şi procedeele probatorii, accesul la informaţii privind datele de trafic legate de comunicaţiile electronice, regimul imunităţilor parlamentare sau ministeriale şi procedura în camera preliminară.

În 2014, DNA a fost una dintre instituţiile ale cărei activităţi s-au aflat în atenția opiniei publice, iar acest interes mediatic ridicat nu poate fi oprit sau cenzurat de instituţia noastră. Respectarea exigenţelor de transparenţă a devenit un obiectiv prioritar al activităţii de comunicare publică desfăşurată de instituţie, iar punerea datelor din dosar la dispoziţia participanţilor în procesul penal, jurnaliştilor sau opiniei publice s-a realizat strict cu respectarea legii şi a regulamentului adoptat de CSM.
O realitate care ne bucură şi ne dă încredere este aceea că interesul public față de activitatea DNA este foarte ridicat, ceea ce se reflectă inclusiv în dublarea numărului de accesări ale paginii de internet în raport cu anul trecut.

Mult mai important decât acest indicator este însă faptul că încrederea publică în DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la înfiinţarea instituţiei. Potrivit unei cercetări sociologice, DNA se bucură de o încredere de peste 55%, cea mai mare încredere pentru o instituţie din sistemul judiciar.
Totodată, în anul 2014 DNA a participat la un proiect pilot privind identificarea elementelor de sustenabilitate a instituţiei, realizat prin interviuri cu persoane din sistemul judiciar, societatea civilă şi jurnalişti. Această analiză a indicat că performanţa DNA în anul 2014 este considerată consistentă și credibilă.

Creşterea încrederii publice în DNA se reflectă inclusiv în creșterea cu 78% a numărului de sesizări pe care le primim de la cetăţeni.

Din perspectiva noastră, câştigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că DNA a aplicat legea în mod egal, nu a avut şi nu are rețineri în a atinge vârful piramidei rețelelor de corupție, indiferent de apartenența politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate.
Cetăţenii au fost încurajaţi de anchetele deschise de DNA, dar în egală măsură şi de practica instanțelor judecătorești, în special a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie. O treime din totalul condamnaţilor pentru fapte de corupţie sunt în închisoare. Dacă nu ar fi existat această abordare fermă și constantă a judecătorilor, toate eforturile noastre ar fi fost inutile.
Suntem conştienţi că un nivel ridicat de încredere înseamnă și o responsabilitate pe măsură. Ştim că există un nivel uriaș de așteptare al societății, dar asta ne motivează să continuăm ca şi până acum lupta cu corupţia la nivel înalt. Vă asigur că vom folosi această încredere cu bună credință şi determinare.

Este de remarcat faptul că, la fel ca în anii anteriori, activitatea DNA a fost apreciată de Comisia Europeană. Ultimele evaluări publice au evidenţiat diversitatea razei de acțiune a cauzelor de corupție implicând persoane din diferite partide politice și personalități influente din lumea afacerilor.

Doamnelor şi domnilor,
Suntem într-un moment de bilanţ, în care trebuie să evaluăm corect rezultatele, dar şi provocările cu care ne confruntăm.
Principala vulnerabilitate şi, în acelaşi timp, marea provocare pentru DNA în această perioadă este determinată de creşterea continuă a volumului de activitate în condiţiile în care numărul de procurori a rămas acelaşi de la înfiinţarea instituţiei.

Volumul de activitate din 2014 este triplu faţă de anul înfiinţării direcţiei şi aproape dublu faţă de acum 5 ani, deşi numărul de procurori a rămas acelaşi.
Cu toate acestea, numărul de dosare soluţionate a crescut în fiecare an, fiind peste 4.100 de dosare finalizate în 2014, cel mai mare număr de la înfiinţarea DNA.
Deşi procurorii au soluţionat în fiecare an tot mai multe dosare, ritmul de creştere a dosarelor noi a fost şi mai mare, astfel încât am ajuns ca, la sfârşitul anului 2014 să avem încă de soluţionat un număr de 5.000 cauze. Pentru a le putea finaliza ar fi nevoie să nu se înregistreze nici un dosar nou, timp de cel puţin un an.

Imaginaţi-vă presiunea care îl aşteaptă pe procuror în fiecare zi în care merge la birou şi ştie că, indiferent cât de mult lucrează, va fi la fel şi în perioada următoare, pentru că zilnic i se repartizează cauzele nou înregistrate.
Nu putem privi aceste cauze doar ca simple dosare, pentru ele că reprezintă aşteptările a mii de oameni, care au rămas cu o situaţie juridică incertă. Acest lucru afectează percepţia publică legată de înfăptuirea actului de justiţie, de multe ori existând suspiciuni privind perioada în care s-a finalizat dosarul.

Volumul dosarelor aflate în prezent la DNA depăşeşte posibilităţile fizice de lucru cu resursa umană disponibilă în prezent, mai ales că avem în continuare un număr mare de cazuri nefinalizate din anii anteriori.
Am dispus măsuri de prioritizare a dosarelor restante, criteriile utilizate vizând valoarea prejudiciului, riscul prescrierii faptelor sau riscul ca prin intermediul funcţiei deţinute persoana să continue activitatea infracţională.
Perioada de soluţionare a dosarelor diferă, însă, în funcţie de natura faptei, de elementele existente la data iniţierii investigaţiei şi de necesitatea derulării unor proceduri de strângere sau completare a probatoriului.
Pe de altă parte, evoluţia cazului sau momentul adoptării unor măsuri procesual penale nu depinde în mod exclusiv de procuror.

Orice analiză trebuie să se raporteze la specificul dosarelor pe care le instrumentăm. Complexitatea dosarelor DNA presupune situaţii în care un procuror nu poate instrumenta întru-un mod eficient mai multe dosare în acelaşi timp și am să vă dau doar exemplul dosarului referitor la achiziția de licențe pentru calculatoare sau dosarele privind retrocedări ilegale, exemplele în acest sens putând fi multiple.
Acest specific trebuie avut în vedere în momentul în care sunt evaluate resursele necesare pentru buna funcţionare a instituţiei.
În aceste condiţii, considerăm prioritară identificarea de soluţii care să permită limitarea numărului de dosare ce revin procurorilor şi soluţionarea în primul rând a cauzelor importante pentru societate.
Din perspectiva noastră, o primă rezolvare este creşterea numărului de procurori şi am formulat deja o propunere de majorare a schemei de procurori cu încă 50 de posturi. Trebuie să ne hotărâm dacă ne dorim o justiţie eficientă sau procurori îngropaţi în munţi de dosare.

Societatea românească nu trebuie să se aștepte ca lupta împotriva corupției să însemne doar arestări, inculpări și condamnări în dosarele DNA.
Pentru ca acțiunile noastre să aibă un efect durabil și să determine o diminuare semnificativă a corupției, ele trebuie dublate de acțiunile preventive desfășurate de celelalte instituții și autorități ale statului, de mediul educațional și cel de afaceri.
Hotărârile definitive pronunţate în dosarele DNA ar putea oferi pentru analiști o parte consistentă din materialul necesar unei radiografii a riscurilor şi vulnerabilităţilor statului de drept în România.

Referitor la colaborarea interinstituţională reconfirm faptul că DNA este deschisă la cooperarea şi colaborarea cu orice instituţie a statului care are atribuţii de identificare, investigare sau judecare a faptelor de corupţie.
Continuarea şi accentuarea cooperării interinstituţionale reprezintă o prioritate a DNA și folosesc acest prilej pentru a le mulțumi încă o dată partenerilor instituţionali care sunt prezenţi şi fără de care, activitatea de combatere a corupţiei nu ar fi fost atât de eficientă.
Totodată, adresez mulţumiri reprezentanţilor ambasadelor prezente azi pentru sprijinul în realizarea programelor internaţionale ale DNA şi suportul lor constant al activităţii noastre.
Este interesul general al societăţii ca eventualele modificări legislative sau schimbări la nivelul unor instituţii partenere consacrate ale DNA să nu genereze sincope în cooperarea derulată în activitatea de combatere a corupţiei, mai ales că un nivel bun de cooperare a fost construit în ani.

În 2015, dincolo de continuarea instrumentării dosarelor de corupţie la nivel înalt, priorităţile vor viza şi cauzele având ca obiect frauda în domeniul achiziţiilor publice, utilizarea frauduloasă a fondurilor europene, corupţia în mediul de afaceri şi în sistemul de justiţie, corupţia în sistemul de educaţie şi sănătate, cu accent pe recuperarea prejudiciilor şi confiscarea extinsă.
Activitatea DNA trebuie să continue să fie definită prin profesionalism, consecvenţă, operativitate, eficienţă, responsabilitate şi transparenţă.

Stimaţi invitaţi,
În final, aş vrea să adresez câteva cuvinte colegilor mei.

Dragi colegi,
Toate rezultatele menţionate au fost obţinute prin efortul celor care lucrează în DNA, un efort profesionist şi constant.
DNA nu este un om. DNA este o instituţie. Împreună ne-am angajat să lucrăm cu profesionalism şi corectitudine.
Pentru că anchetele noastre au lovit în zone ce păreau intangibile sau au vizat oameni ce păreau de neatins, am fost atacaţi în mod constant.
Răspunsul nostru a fost prompt, dar nu personal.
Am continuat să ne desfăşurăm activitatea în mod profesionist, în cadrul unor investigaţii eficiente şi imparţiale.
Nu au contat şi nu contează banii din conturi, nu au contat şi nu contează poziţia socială sau forţa financiară deţinută ori controlată de cei pe care îi cercetăm. Fiecare atac ne-a apropiat, ne-a mobilizat, iar solidaritatea şi corectitudinea au fost cele mai importante atu uri pe care le-am avut.
Provocările le trecem împreună ştiind că aparţinem unei instituţii puternice, dedicată unui scop în care crede majoritatea cetăţenilor – o Românie fără corupţie, în care lucrurile funcţionează aşa cum trebuie, o ţară în care nu eşti nevoit să oferi mită pentru a obţine ceea ce ţi se cuvine şi în care nimeni să nu poată obţine prin corupţie un statut nemeritat, indiferent de domeniul în care activează.
Îmi doresc să continuăm împreună acest drum şi vă mulţumesc pentru efort, pentru determinare şi pentru rezultatele din acest an.

Klaus Iohannis:

Va multumesc pentru invitatia de a participa la sedinta de bilant a Directiei Nationale Anticoruptie pe anul 2014. Un prim aspect pe care vreau sa il remarc este faptul ca, de la momentul infiintarii institutiei dumneavoastra si pana astazi, fata societatii romanesti este profund schimbata.

Romania anului 2015 nu mai e Romania anului 2005, cand a fost constituit Parchetul National Anticoruptie, precursorul actualei Directii Nationale Anticoruptie. Zece ani la scara istoriei unui stat pot parea un termen foarte scurt. Cu toate acestea, in acesti zece ani am fost cu totii martorii unei importante schimbari: cresterea capacitatii institutionale a statului de a lupta impotriva coruptiei.

Dar, in acest interval de timp, nu numai institutiile s-au schimbat, ci si mentalitatea oamenilor. La nivelul societatii a disparut sentimentul neputintei si al acceptarii tacite in fata coruptiei mici si mari. Inceputul schimbarii profunde pleaca de la respingerea fenomenului coruptiei la orice nivel si de la intelegerea faptului ca in viata publica nu exista alta cale decat corectitudinea si respectarea legii. Cei care se abat de la aceste principii trebuie sa raspunda in fata justitiei. DNA, alaturi de toate celelalte autoritati ale statului, isi face in mod eficient datoria in lupta anticoruptie.

Romania lucrului bine facut este o tara in care lupta anticoruptie este o prioritate a mea ca Presedinte, pentru ca de aceasta lupta depinde existenta statului roman. Desi este o institutie tanara, DNA si-a castigat, pas cu pas, un loc merituos printre cele mai bine situate institutii in increderea cetateanului. La aceasta performanta, recunoscuta inclusiv de Comisia Europeana, au contribuit multi factori: o echipa de procurori si politisti care isi fac treaba cu profesionalism si responsabilitate, un cadru legislativ adecvat, sprijinul acordat de alte autoritati ale statului roman, sustinerea din partea organismelor internationale, si, nu in ultimul rand, implicarea societatii civile.

Datele si cifrele din raportul de activitate reflecta, intr-adevar, faptul ca DNA a functionat cu motoarele turate in 2014. Va felicit si va incurajez sa mergeti mai departe. Am apreciat in mod deosebit rezultatele record pe care le-ati atins anul trecut si pe care, pe scurt, vreau sa le mentionez: cel mai mare numar de dosare instrumentate intr-un an, cel mai mare numar de rechizitorii si, foarte important, cel mai mare numar de solutii definitive de condamnare pronuntate in dosare de mare coruptie instrumentate de DNA in anii anteriori. Calitatea activitatii DNA trebuie evaluata in legatura si cu astfel de indicatori. Ei sunt cea mai buna dovada ca DNA functioneaza independent si in conformitate cu legea. Aceste performante sunt rezultatul unor eforturi deosebite, pentru care va multumesc.

Un alt aspect la care as dori sa ma refer este cel al anchetelor desfasurate de DNA si care vizeaza oameni din sfera publica, mai ales politicieni. Trebuie sa depasim definitiv situatiile in care Parlamentul se opune anchetarii membrilor sai. Sper ca partidele politice sa-si respecte angajamentul asumat public de a face mai simple si mai transparente procedurile parlamentare care privesc cererile justitiei. Mi-as dori, de asemenea, sa nu mai existe presiuni asupra justitiei din zona politica, sa nu mai avem declaratii ale oamenilor politici care vizeaza cazuri instrumentate de procurori sau judecatori. Este de apreciat aici promptitudinea cu care CSM, in calitatea sa de garant al independentei justitiei, a reactionat in astfel de situatii si a contribuit, prin pozitiile sale publice, la asezarea discursului public intr-un registru de echilibru si responsabilitate.

As vrea, totusi, sa adaug ca exista in Romania si multi oameni politici onesti, cu bune intentii, care si-au dedicat activitatea comunitatilor lor si care este de dorit sa se implice cat mai mult in viata publica, sa-si puna profesionalismul in slujba cetatenilor pe care ii reprezinta sau ii vor reprezenta. In acest fel vor reaparea increderea si parteneriatul dintre cetateni si clasa politica.

Activitatea DNA si a institutiilor justitiei mai are inca un efect pe care doresc sa-l subliniez. Romania se transforma treptat in model si inspiratie pentru alte tari in ceea ce priveste o lupta eficienta impotriva coruptiei.

Nu as putea incheia acest discurs fara a ma referi la doua importante chestiuni, devenite recurente in ultimul timp: recuperarea prejudiciilor si resursele de care dispune parchetul anticoruptie. Vreau sa subliniez foarte clar ca recuperarea prejudiciilor este, asemenea executarii pedepsei, obligatorie, nu optionala pentru autoritatile statului. Recuperarea prejudiciilor reflecta eficienta luptei anticoruptie si descurajeaza fenomenul. Situatia din prezent - in care gradul de recuperare si executare a prejudiciilor de catre Ministerul Finantelor este in cuantum de aproximativ 10% - este, pur si simplu, inacceptabila. De aceea, trag un semnal de alarma si solicit factorilor decizionali sa ia in serios aceasta problema, care devine una de importanta deosebita.

In acelasi timp, cred ca o analiza serioasa ar putea conduce la sporirea resurselor pentru DNA, fie ca vorbim de spatii de lucru, resurse umane sau buget. Cu totii am avea de castigat din aceasta investitie publica pentru ca ar fi o investitie in viitorul natiunii noastre. Pe termen mediu si chiar lung, masura eficientei activitatii DNA ar trebui sa fie data nu numai de numarul de condamnari, ci si de reducerea efectiva a actelor de coruptie.

Cred ca putem impreuna sa construim o societate in care tentatia coruptiei scade nu doar de frica pedepsei, ci in urma asumarii de catre noi toti, si in special de clasa politica, a unor principii si valori care tin de corectitudine, integritate si responsabilitate. Si inainte, dar si dupa ce am devenit Presedinte am spus raspicat ca vreau sa punem Romania pe picioare.

Pentru aceasta, insa, avem nevoie de institutii puternice, iar DNA este, in Romania anului 2015, o institutie-cheie care contribuie la intarirea statului de drept.

Rolul meu principal ca Presedinte este acela de a sprijini acest demers si de a incuraja celelalte institutii ale statului sa coopereze, potrivit competentelor ce le revin, pentru atingerea acestui scop. Sunt aliatul dumneavoastra neconditionat in aceasta lupta pentru combaterea coruptiei si intarirea statului de drept. Va multumesc si va doresc succes in activitate in continuare!

 Victor Ponta:

Nu a fost perturbata activitatea justitiei, cred ca aceasta s-a intarit si cred ca ce este de facut in continuare, dpdv al guvernului, veti avea toata colaborarea si tot sprijinul

Se vb de finantare. I-amam cerut domnului Valcov sa imi trimita situatia cu alocarile pt DNA. 2011 70 mil; 2012 70 mil; 2013- 78mil; 2014- 81 mil; 2015-99 mil

Pentru a putea pastra aceasta directie este necesar sa continuam nu doar cu DNA ci si cu DIICOT si Parchetul general efortul de combatere al evaziunii fiscale. Daca nu conbatem evaziunea fiscala nu avem bani

Vreau sa stiti ca bugetul de stat are de recuperat de la firmele din insolventa 10 miliarde de euro

Vreau sa va felicit (pe magistrati) fata de magistratii corupti care ii protejau pe cei care faceau evaziune fiscala

Vreau sa va rog sa continuati acest demers.

DVs. si presedintele Romaniei ati facut din combaterea coruptiei o strategie nationala, ceea ce e un lucru f bun. Ar trebui sa fie la fel si pentru combaterea evaziunii fiscale

As dori sa va rog si sa va cer sprijinul pentru a lucra impreuna in viitor pentru o clarificare a legislatiei si practicii romanesti in ceea ce in acest moment vad ca este pasul urmator, si anume clarificarea si departajarea foarte clara intre legalitate si oportunitate.

Cred ca dumneavoastra trebuie sa sanctionati - si o faceti deja cu toata asprimea - faptele de incalcare a legii. In acelasi timp insa, oportunitatea unor decizii in administratia publica a demnitarilor trebuie sa fie sanctionata de catre electorat. Exista foarte multe blocaje, voite sau nevoite, provocate in cadrul administratiei publice de aceasta confuzie, uneori voita, alteori nevoita intre legalitate si oportunitate.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Cel mai mare furt comis vreodată de un român tocmai s-a mușamalizat. Țara a pierdut peste un miliard de dolari

2 O să aveți un șoc când veți afla cine sunt...

3 Informație / Președintele pregătește din umbră o mutare care poate îngropa definitiv PSD

4 Un erou în locul lui Arafat?

5 În afacerea „10 august 2018” a venit și vremea decontării vinovățiilor individuale

recomandări

Te ia DNA: Laura Corina Georgescu

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Mic dejun englezesc