RETROSPECTIVĂ 2015 Traian Băsescu devine președintele Mișcării Populare

RETROSPECTIVĂ 2015 Traian Băsescu devine președintele Mișcării Populare

Partidul Mișcarea Populară (PMP) a avut pe parcursul anului 2015 transformări interne majore care au culminat cu schimbarea denumirii în Mișcarea Populară (MP) și alegerea în fruntea formațiunii a fostului președinte Traian Băsescu.

În ianuarie, președinte al PMP era deputatul Elena Udrea, care a anunțat că nu va mai candida la șefia partidului în cadrul congresului formațiunii din februarie și că rămâne în partid "ca simplu membru", va susține în continuare proiectele PMP și va candida pentru un nou mandat de parlamentar în 2016.

Ulterior, Udrea a luat decizia de a se autosuspenda din funcția de președinte al PMP și, conform statutului, și-a delegat atribuțiile către unul dintre vicepreședinți, Eugen Tomac. Decizia sa a venit după ce, în aceeași zi, ea a fost pusă sub urmărire penală de DNA pentru spălare de bani și fals în declarații de avere în dosarul 'Microsoft'.

În februarie, la cel de-al doilea congres al PMP, deputatul Eugen Tomac a fost votat președinte al partidului, iar Dorel Onaca a fost ales secretar general. Cei 700 de delegați prezenți la Palatul Parlamentului, unde a avut loc congresul PMP, l-au ales pe Siegfried Mureșan prim-vicepreședinte al PMP.

La congresul PMP a fost prezent și fostul președinte Traian Băsescu, care a declarat că a venit la eveniment pentru a-și apăra mandatul de șef al statului.

"Oricât aș fi de prins de viața cu nepoții, am observat că este o furibundă propagandă pentru demolarea a ceea ce s-a întâmplat din 2004 în 2014 (...) și e obligatoriu să ies public și să-mi apăr mandatul (...) Aș fi avut prima apariție publică oricum, dar fiind congresul dvs. organizat am vrut să am prima apariție publică venind întâi în fața dumneavoastră", a spus Băsescu la congresul PMP.

Fostul șef al statului a început, după congresul PMP, o colaborare de tip informal cu noua conducere a formațiunii. Băsescu a făcut, de-a lungul câtorva luni de zile, mai multe declarații publice de la sediul formațiunii, axate în principal pe critica la adresa Guvernului Victor Ponta.

În paralel, mai mulți lideri ai PMP au decis să plece din partid, printre aceștia numărându-se Valerian Vreme, Vasile Gherasim, Florian Staicu, Nicolae Ivășchescu, Daniel Geantă, Gabriel Berca, Marin Anton.

La 9 octombrie, Traian Băsescu și-a anunțat înscrierea în PMP, reiterând că prin revenirea sa în viața politică dorește să-și apere cele două mandate pe care le-a avut la Cotroceni de o "campanie furibundă de denigrare", dar și pe sine de "efortul uriaș pe care-l depun trusturi mass-media, dar (...) și instituții ale statului" pentru discreditarea sa personală.

Băsescu a menționat că va rămâne un politician extrem de incomod.

"Sistemul trebuie să înțeleagă că democrația nu este facultativă, oamenii nu pot fi hărțuiți pentru că așa vrea un șef de instituție", a afirmat el.

El a mai spus că un alt argument al reintrării pe scena politicii interne este acela că dorește să lase moștenire o mișcare populară.

Pe 10 octombrie, Traian Băsescu a declarat, la Sinaia, la Colegiul Național al PMP, că nu îi place actuala denumire a formațiunii politice și recomandă schimbarea în "Mișcarea Populară".

La 24 octombrie 2015, cei peste 5.000 de delegați prezenți la Sala Palatului din București au votat înființarea formațiunii politice Mișcarea Populară, au validat statutul acesteia și au decis prin procedură deschisă să-l aleagă președinte al partidului pe Traian Băsescu, acesta candidând cu moțiunea intitulată "România Mea".

Băsescu a declarat că a decis să preia, din nou, conducerea unei formațiuni politice pentru a împărtăși din experiența acumulată prin prisma funcțiilor deținute anterior, dar și pentru continuarea a ceea ce a rămas nefăcut după cei 10 ani ai săi ca șef al statului.

El a adăugat că nu întâmplător a avut parte de două suspendări din funcție, reafirmând că "a îngenuncheat sistemul, dar nu l-a înfrânt definitiv".

"Și am o datorie de onoare, să rămân alături de un partid până când vechile structuri nu vor mai influența viața economică, viața socială, viața politică și, mai ales, deciziile politice", a subliniat Băsescu.

În opinia sa, este nevoie de modernizarea în continuare a statului român, inclusiv prin schimbarea clasei politice.

Băsescu a enumerat în același context printre prioritățile care trebuie avute în vedere pentru dezvoltarea în continuare a României — Infrastructura, Educația, Sănătatea, Armata, Agricultura, Securitatea națională și întărirea relației cu românii din afara granițelor.

Cu moțiunea 'România Mea', condusă de Traian Băsescu, au fost aleși și Eugen Tomac, președinte executiv, Cristian Diaconescu și Siegfrid Mureșan, prim-vicepreședinți, Dorel Onaca, secretar general. Noua formațiune va avea și doi secretari generali adjuncți, Rizia Tudorache și Ștefan Burlacu.

Totodată, în conducerea MP au fost aleși și 14 vicepreședinți: Petru Movilă, Claudiu Palaz, Roxana Iliescu, Adrian Gurzău, Clement Negruț, Nicolae Davițoiu, Cristian Petrescu, Cătălin Cristache, Cătălina Bozianu, Victor Tarhon, Adrian Rădulescu, Cristinel Marian, Mihaela Stoica, Radu Cristescu.

În contextul propunerii unui nou guvern condus de Dacian Cioloș, Băsescu a afirmat că formațiunea sa este de acum în opoziție, deoarece programul acestui executiv nu răspunde deloc nici priorităților MP, nici priorităților care au rezultat din manifestările din stradă.

Băsescu a menționat că reforma clasei politice, cerută de stradă după tragedia de la Colectiv, poate începe prin adoptarea a două inițiative legislative susținute de MP, respectiv modificarea legii alegerilor locale prin care primarii să fie aleși în două tururi de scrutin și, totodată, modificarea legii alegerilor legislative astfel încât Parlamentul României să aibă 100 de senatori și 200 de deputați.

La 24 noiembrie 2015, Traian Băsescu a anunțat că MP susține o construcție bugetară pentru 2016 care să respecte angajamentele asumate de Guvernul Ponta în relația cu Comisia Europeană, respectiv un deficit de 1,2 % din PIB pe ESA plus o marjă de 0,25% pentru cofinanțări din fonduri autohtone.

"Poziția MP este fermă: România să-și respecte angajamentele anterioare. Angajamente care sunt de natură a ne duce la atingerea obiectivului de a intra în zona euro la 1 ianuarie 2019", a explicat Băsescu.

Alte priorități legislative susținute de MP, prin vocea lui Băsescu, dar și a celor opt parlamentari ai partidului sunt legate de reforma Educației și a Sănătății.

Cât privește organizarea internă, printre deciziile luate de conducerea MP se numără și desemnarea prim-vicepreședintelui formațiunii Cristian Diaconescu la coordonarea departamentelor de specialitate.

Băsescu a precizat că, tot printr-o decizie a liderilor, s-a stabilit ca președinții de organizații din teritoriu care blochează intrarea unor oameni valoroși în MP să fie sancționați cu destituirea din funcții.

La mijlocul lunii decembrie, Traian Băsescu afirma că își dorește ca obiectivele politice ale MP pe anul viitor să fie atinse, partidul urmărind obținerea a 10-12% dintre voturi la alegerile locale și 15-20% la parlamentare.

AGERPRES

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 PSD, ultima crimă / Iordache va fi ales astăzi preşedintele Consiliului Legislativ. Mandatul e pe viaţă

2 ULTIMA ORĂ Alegerea lui Iordache este nulă? Pentru funcția de președinte al Consiliului Legislativ sunt necesa…

3 Noi informații / USR PLUS, scor peste așteptări la parlamentare / PSD și PNL merg cap la cap / Struțocămila lui Pont…

4 ULTIMA ORĂ Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, și-a depus candidatura pentru șefia Consiliului Legislati…

5 Scandal amoros la ATI Giurgiu. Asistentă medicală bătută de o colegă care a acuzat-o că a făcut sex cu anestez…