Candidații la examenul de anul acesta pentru obținerea titlului de medic specialist în Medicina de urgență acuză Ministerul că nu le-au fost furnizate toate informațiile utile înainte de începerea examenului. De cealaltă parte, Ministerul Sănătății spune că toți candidații au fost informați.

Unii dintre candidații înscriși la examenul de medicină de urgență de anul acesta au ratat proba scrisă, respectiv testul-grilă, pentru că, spui ei, Ministerul Sănătății nu a binevoit să anunțe din timp ora la care începe examenul. Potrivit metodologiei, examenul a fost organizat în două centre universitare: la București – la Spitalul Clinic de Urgență – și la Târgu-Mureș – la Spitalul Clinic Județen de Urgență Târgu-Mureș –, fiecare candidat aflând în data de 10 octombrie cărui centru îi fusese repartizat. Examenul era programat pentru ziua de 12 octombrie.

Știau ziua și centrul de examen, nu și ora

Potrivit reprezentanților Ministerului Sănătății, tuturor celor 92 de candidați înscriși li s-a comunicat că examenul va fi susținut în prima zi a sesiunii de examene pentru medici, respectiv pe 12 octombrie.

Zeci de medici rezidenți care s-au prezentat la centrul de examinare din București au declarat pentru Europa FM că au așteptat ore întregi pentru că nu știau la ce oră va avea loc examenul, informația fiind afișată pe site-ul ministerului cu doar un sfert de oră înainte de începerea efectivă a examinării, respectiv la 10.45, examenul urmând să înceapă la ora 11.00.

Tot la 10.45, înainte de începerea probei, au fost anunțate și comisiile de examen. „Comisiile de examen, care pot fi comunicate conform metodologiei cu maxim 24 de ore înainte, au fost publicate pe site-ul Ministerului Sănătății înainte de începerea probei, la ora 10.45. Președinții și membrii comisiilor de examen au fost notificați anterior și erau prezenți la cele două locații menționate. Cunoașterea componenței comisiilor nu influențează desfășurarea probelor de examen”, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătății. Potrivit acelaiași surse, examenul de medic specialist în Medicina de urgență se desfășoară diferit față de celelalte specialități medicale, după o metodologie elaborată de Departamentul pentru Situații de Urgență și Ministerul Sănătății. În Metodologie nu este specificată însă ora de desfășurare a probei scrise. Se spune doar că ea are loc concomitent în cele două centre de examinare, la aceeași oră, și că testele sunt identice. „Proba scrisă va consta dintr-un test de tip grilă cu 250 de întrebări cu răspunsuri multiple. Durata probei scrise este de 4 ore. Candidaţii care au susţinut şi au promovat proba scrisă într-o sesiune anterioară, dar au fost respinşi la examen din cauza rezultatelor la probele clinice/practice, vor susţine numai aceste probe, luându-se în considerare punctajul de promovare al probei scrise anterioare, pentru următoarele 3 sesiuni ordinare de examen de specialitate, după promovare”, se mai arată în metodologie. Examenul mai are încă două probe: clinică teoretică și practică, nota minimă de promovare fiind 7.

Potrivit dr. Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate publică, argumentul candidaților că nu li s-a comunicat ora din timp nu stă în picioare. „Cum adică? Să știu că am astăzi examen și să nu-mi pese că nu s-a afișat ora? M-aș fi dus grămadă la Ministerul Sănătății. Înveți un an de zile pe brânci și nu ajungi să dai examenul pentru că aștepți să te uiți pe site-ul ministerului ca să vezi ora? Dacă au văzut că nu s-a afișat ora cu o zi înainte, trebuiau să facă scandal, să dea telefon la Ministerul Sănătății până răspundea cineva, sunau la presă, scriau pe Facebook, nu așteptau să înceapă examenul. Dacă Ministerul nu a comunicat ora este o vină administrativă care se poate discuta”, a comentat situația Sorin Paveliu.

Românii, dezamăgiți de sistemul de sănătate.Sondaj

Global Health Service Monitor 2022 arată că timpul de așteptare și deficitul de personal sanitar sunt probleme care s-au accentuat în toată lumea în timpul pandemiei de COVID-19. Studiul internațional, realizat anual pe bază de sondaj, vizează cele mai mari provocări ale sistemelor de sănătate cu care se confruntă în prezent oamenii la nivel global, precum și calitatea serviciilor de sănătate, din perspectiva cetățenilor.

Trei din cinci participanți au admis că sistemele sanitare sunt suprasolicitate, însă jumătate din cei chestionați au apreciat calitatea serviciilor lor medicale ca fiind bună sau foarte bună. Din păcate, România se plasează pe unul dintre ultimele locuri la acest capitol, 39% dintre cei chestionați apreciind că sistemul este bun, restul fiind de părere că are o calitate scăzută și foarte scăzută. Scoruri sub 50% au mai înregistrat Polonia – 43%, Peru – 35%, Brazilia – 31% și Mexic – 31%.

„Evaluările obținute în studiu sunt o rezultantă a bugetelor alocate sistemului sanitar din țara respectivă, corelate cu nivelul de trai, așteptările și experiențele cetățenilor, iar scorul mic înregistrat de România nu este o surpriză, din păcate. O analiză recentă a Comisiei Europene arată faptul că, deși în România cheltuielile pentru sănătate au crescut în ultimii 10 ani, acestea rămân la al doilea cel mai scăzut nivel din UE – atât ca procent din PIB, cât și ca pondere pe cap de locuitor. În România, scorurile proaste sunt acordate în special de persoanele peste 50 de ani, care de regulă interacționează mai mult cu sistemul sanitar, evaluările acestora fiind mai degrabă bazate pe experiențe reale”, afirmă Laura Arpad, healthcare lead, Ipsos România, citată de Hotnews.

Sondajul mai arată că una din două persoane la nivel mondial are încredere în sistemul național de sănătate. Și la acest capitol România se află pe penultimul loc – cu un nivel al încrederii de 24%, 46% dintre români considerând că nu primesc în țara lor cel mai bun tratament.

Sondajul a chestionat 23.000 de adulți din 34 de țări, inclusiv România