A fost dărâmată casa în care a copilărit Margareta Pâslaru

A fost dărâmată casa în care a copilărit Margareta Pâslaru

Clădirea în care a copilărit Margareta Pâslaru, situată la intersecția străzilor „Gaetano Dinzetti” și „Paul Urechescu”, din Cartierul Floreasca, a fost demolată pe 16 iunie 2022 la aproape 100 de ani de la ridicare. Se pare că pe locul rămas urmează să fie construită o clădirea P+2, actualul proprietar primind autorizația de construire cu numărul 200, potrivit b365.ro .

Casa în care a copilărit Margareta Pâslaru, demolată FOTO Andrei Neagu / B365

Casa în care a copilărit Margareta Pâslaru, demolată FOTO Andrei Neagu / B365

Imobilul a fost construit în anul 1927 pentru sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad (1890-1964), proiectul acesteia fiind făcut de arhitectul Ion D. Trajanescu, unul dintre cei care a s-a ocupat și de amenajarea Parcelii Cornescu situată în Cartierul Floreasca. Clădirea era decorată pe una dintre fațete cu două medalioane ce le reprezentau pe fiicele sculptorului, respectiv Magda (mama Margaretei Pâslaru) și Sanda, dar și pe soția lui - Nona. Se pare că aceastea au fost puse la păstrare și vor decora noua clădire, potrivit declarațiile oferite de proprietar sursei citate.

Casa plină de istorie făcea pare din prima parcelare cu locuințe scumpe pentru funcționarii României Mari, printre ei aflându-se și bunicul Margaretei Pâslaru, participant la Războiul de Reîntregire.

„După finalizarea caselor și distribuirea acestora în jurul anului 1927, în Parcelarea Cornescu, proprietarii, în marea lor majoritate ingineri, funcționari de stat și privați, au început să își adapteze locuințele conform propriilor nevoi, prin construirea de bucătării și garaje. Locuințele erau unele dintre cele mai scumpe pe care Societatea le proiectase, iar prețul lor se situa între 600.000 de lei și 1.000.000 de lei, sume prohibitive pentru clasa muncitoare. Mai mult, unele locuințe aveau chiar șapte camere principale, terase, camere și sală pentru servitori, în total 275 mp, alte cinci camere și odăi pentru servitoare. Printe proprietarii acestor locuințe scumpe se numărau contabilul Moscu și sculptorul Ioan Dimitriu-Bârlad. Memoriile urmașilor acestora, artiștii Dan Mizrahy și Margareta Pâslaru, completează imaginea vieții cotidiene din parcelarea Cornescu”, după cum relatează Andrei Răzvan Voinea în „Idealul construirii bucureștene: familia cu casă și grădină. Parcelarile Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine-București (1908-1948)” - Editura Studio Zona, 2021.

De asemenea, autorul volumui explică faptul că imobilul mai avea două efigii sculptate, ce îi înfățișa pe Raffaelo și pe Michelangelo, ce se aflau pe fațada de pe Strada „Donizetti” - „Într-un contrast clar cu locuințele neoromânești, această locuință prezintă ferestre de mari dimensiuni pe fațade, iar unele detalii clasice în partea superioară indică o funcție diferită a locuinței. Aceleași ornamente se găsesc și pe casa arhitectului Ion D.Trajanescu din parcelarea Clucerului, pe strada Ady Endre 3”.

Margareta Pâslaru, care a copilărit în casa bunicului său, a povestit despre casa în care și-a creat primele amintiri în volumul „Eu și timpul. Viață, vocație, viziune”, București, Editura Curtea Veche, 2012.

„Decorul în care am zburdat în primii ani de viață a fost atelierul bunicului meu, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad, profesor la Liceul Lazăr, membru al Fondului Plastic. Casa uriașă în care am copilărit avea fiecare încăpere tapetată diferit, cu gust, în tonuri închise, arabescuri patinate în aur vechi. Dormitoarele și baia cochetă erau la etaj, iar sufrageria, salonul și restul gospodăriei, la parter. Clădirea era dominată de atelierul imens, cu geamuri uriașe, formate din numeroase carouri, ca o tablă de șah, înalt cât două etaje: avea și o trapă la subsol, unde lutul prețios era păstrat la o temperatură constantă și la umezeală continuă. Dormitorul elegant de la etaj era tapetat cu frunze palmate în relief, închise la culoare și pastelate în bronz, astfel încât lumina le făcea reale, îți venea să le desprinzi din perete”, potrivit volumului de memorii al actriței.

Clădirea a fost scoasă la vânzare după moartea sculptorului Ion C. Dimitriu-Bârlad (1964) și ulterior în 2022, pentru suma de 821.000 de euro.

Sursa: adevarul.ro


populare
astăzi

1 Stareța Mănăstirii Voroneț, Gabriela Platon, demisă din funcție, alături de conducătorii altor cinci unități monahale

2 „Cineva trebuie să vorbească despre acest infern” / Dezvăluirile unui luptător român din trupele speciale israeliene

3 Un fost procuror DNA cu pensie lunară de 42.700 lei a dat statul în judecată pentru mărire!

4 Ucraina a reușit să obțină cel mai mare succes de război asimetric din istorie

5 O informație care dă fiori / SUA nu mai pot ține pasul cu ritmul de expansiune al armatei chineze