Adevărul despre deserturile din restaurante: produse de 9 lei vândute la prețuri uriașe
Foto: Magnific.com
Deși secțiunea de deserturi este adesea restrânsă în meniurile localurilor autohtone, preparate clasice precum papanașii, clătitele, tiramisu, lava cake-ul, cheesecake-ul, plăcinta cu mere sau înghețata generează frecvent discuții aprinse. Pe rețelele sociale, numeroși consumatori își exprimă frustrarea față de tarifele cuprinse între 40 și 70 de lei pentru o singură porție, acuzând în același timp calitatea îndoielnică și faptul că multe prăjituri vândute drept „preparate de casă” sunt, în realitate, produse industriale decongelate.
Controversa produselor de supermarket vândute ca deserturi artizanale
Un caz intens dezbătut pe platforma Reddit a pornit de la imaginea unui desert cu cocos care se găsește în retail. Autorul postării a acuzat un local din Centrul Vechi al Capitalei că servește acel produs la un preț de peste șapte ori mai mare, fără a oferi însă numele locației sau probe concrete în acest sens.
„Exact desertul acesta, care este 9 lei la Lidl, este vândută în restaurant din Centrul Vechi drept «înghețată homemade» (artizanală) cu 69 de lei”, a susținut utilizatorul.
Postarea a împărțit internauții în două tabere. În timp ce unii au subliniat că acuzațiile nu pot fi verificate în lipsa unor dovezi clare, alții au validat nemulțumirea, precizând că problema nu este aprovizionarea din hipermarket, ci înșelarea clientului. „Una e să vinzi la suprapreț și alta e să faci marketing mincinos”, a punctat un comentator.
Experiențe similare au fost raportate și în cazul altor preparate. Un consumator a povestit cum a identificat imediat originea unei plăcinte cu mere comandate la restaurantul de la parterul clădirii în care se afla, întrucât consumase exact același produs acasă, cu o seară înainte.
„La restaurantul de la parter, plăcinta cu mere era din Lidl, am recunoscut gustul instant, nu mi-a venit să cred”, a relatat acesta, completând că „am dat pe felia aia mai mult decât pe toată plăcinta din magazin”.
Secretele din spatele bucătăriilor HoReCa și legislația în vigoare
Faptul că multe restaurante apelează la distribuitori pentru a cumpăra prăjituri, înghețată sau lava cake gata făcute, pe care doar le încălzesc și le decorează înainte de servire, este confirmat chiar de foști angajați din domeniu și de clienți atenți la detalii.
„Majoritatea deserturilor din HoReCa sunt luate din altă parte (în general, de la Metro/Selgros), nu mai e un secret asta de mult”, a explicat un participant la discuție. Mai mult, un fost lucrător al unui restaurant din Oradea a dezvăluit practica localului în care a activat: „Am lucrat la un local de burgeri destul de cunoscut. Absolut tot era luat de la Lidl”.
Există însă și explicații logistice și birocratice pentru această practică. Un cunoscător al industriei a detaliat de ce patronii evită producția proprie:
„Pentru a face deserturi, au nevoie de un spațiu separat de bucătărie, care să fie, de fapt, laboratorul. Pe lângă asta, au nevoie și de autorizații în plus. Așadar, e mai ușor să ia lava cake de la Metro Chef”, a arătat acesta.
Timpul extrem de scurt de servire a dat de bănuit și unui client din Constanța, care a încercat să reproducă rețeta de lava cake în propria bucătărie, realizând astfel că restaurantele folosesc produse congelate.
„Acum ceva ani mâncam lava cake prin Constanța. Venea în 5–7 minute maxim farfuria. Am zis să încerc acasă să fac. A ieșit un brownie, aia e. Dar la cuptor știu că trebuia să stea cel puțin 10 minute sau ceva... plus pregăteala... destulă muncă. Zic... cum scot ăia în 6 minute farfuria?” - Client nemulțumit
După ce a descoperit varianta congelată în comerț, care necesită doar câteva minute de încălzire, acesta a luat o decizie radicală: „De atunci mănânc lava cake doar de la market. E la fel ca ce e prin 99% din restaurante”. De altfel, scăderea calității îi determină pe mulți să evite complet această secțiune a meniului: „Eu nu am mai cumpărat desert la restaurant de foarte multă vreme și nu din cauza costului, ci a faptului că vând niște porcării fără gust”, a mărturisit un alt consumator.
În acest context, este important de menționat că legislația obligă localurile la transparență. Conform Ordinului ANPC nr. 183/2016, operatorii economici au obligația de a informa consumatorii atunci când utilizează ingrediente sau produse congelate, prin afișarea vizibilă a mențiunii „produs/din produs decongelat” în cazurile prevăzute de lege.
Explozia prețurilor și fenomenul „shrinkflation” în farfurie
Dincolo de origine și calitate, tarifele practicate în restaurantele obișnuite au suferit creșteri substanțiale. Clienții observă că prețurile s-au dublat în ultima perioadă.
„Mi se par din ce în ce mai scumpe. De la 20–30 de lei cam peste tot au sărit la 40–50 de lei, indiferent dacă vorbim de tiramisu, clătite sau orice alt desert! La fel și pentru cupa de înghețată!”, a semnalat un român. Exemplele punctuale confirmă tendința: un client s-a declarat uimit după ce a achitat recent 39 de lei pentru o simplă clătită, în timp ce un altul a considerat exagerat tariful de 30 de lei plătit într-un local cu specific turcesc pentru o banală porție de orez cu lapte.
Nici tiramisu nu este mai accesibil, un consumator reclamând că i s-au cerut 50 de lei pentru o porție de doar 150 de grame, o sumă mult peste costul ingredientelor pentru prepararea acasă. Un alt client a detaliat cum o masă simplă în București a ajuns la o sumă considerabilă:
„Am fost acum o lună la La Mama Universitate, mâncare medie, prețuri mari. Cât am așteptat ceva, am zis să iau un desert, nu mai aveam meniul în față, aveau doar tiramisu, 35 de lei. Cu două ape, o limonadă și o ciorbă, cred că am lăsat undeva la 160 de lei” - Client al unui restaurant din București
Pe lângă scumpiri, consumatorii se confruntă și cu reducerea gramajelor la același preț. O clientă a observat cum desertul ei preferat a fost înjumătățit: „Am mers la un restaurant acum câteva zile, unde luam de obicei papanași, erau doi la porție. Acum e același preț și doar un papanaș, și mai multă smântână decât dulceață”. O altă persoană a precizat că lasă frecvent între 150 și 200 de lei pentru mese dezamăgitoare și că a refuzat să mai comande desert când a văzut tariful: „O porție de papanași – 55 de lei, m-am abținut”.
Există însă și voci care îndeamnă la moderație, amintind că restaurantele au costuri operaționale mari, iar prețurile din cofetării sunt oricum ridicate. „Ideea e că unii fac clar abuz când vine vorba de prețuri... dar, realist vorbind, la o cofetărie e 20–25 de lei o prăjitură ca lumea, deci 30 de lei e un preț realist... acum depinde de desert”, a nuanțat un utilizator.
Radiografia prețurilor în 2026: cât adaugă desertul la nota finală
O analiză a meniurilor afișate de restaurante în anul 2026 arată că, pe lângă opțiuni tradiționale precum crema de zahăr ars, orezul cu lapte sau diversele prăjituri cu fructe și ciocolată, cele mai populare deserturi au prețuri care variază considerabil:
- Plăcinta cu mere (servită uneori cu înghețată): între 18 și 42 de lei;
- Papanașii: între 23 și 40 de lei;
- Clătitele: între 16 și 40 de lei;
- Lava cake: între 18 și 36 de lei;
- Cheesecake: între 23 și 36 de lei;
- Tiramisu: între 24 și 35 de lei;
- Profiterol: între 30 și 35 de lei;
- Înghețata (în funcție de numărul de cupe și sortiment): între 15 și 35 de lei.
Astfel, pentru un cuplu care decide să încheie masa cu câte un desert, nota de plată se majorează automat cu 40 până la 80 de lei, sumă care nu include băuturile sau eventualul bacșiș.
Explorează subiectele:
