Administrația Trump a cerut României să boicoteze un forum despre dezinformare
O directivă internă transmisă de biroul secretarului de stat american a cerut mai multor ambasade din Europa să intervină pe lângă țările-gazdă după ce conferința internațională #Disinfo2026 a programat dezbateri despre riscurile dezinformării generate de oficialii guvernamentali din SUA. Detaliile acestui demers au fost dezvăluite prin fragmente dintr-o telegramă a Departamentului de Stat consultate de POLITICO .
Administrația Trump, acuzată că a făcut presiuni asupra unor aliați Foto: Profimedia
Reuniunea, organizată miercuri și joi la Vilnius, în Lituania, a stârnit iritarea Washingtonului din cauza asocierii Statelor Unite cu noțiunea de actor FIMI – acronimul european pentru manipularea și ingerința străină în spațiul informațional („foreign information manipulation and interference”). Acest concept este utilizat la nivelul UE pentru a defini acțiuni coordonate, deseori online, prin care forțe externe precum Rusia caută să distorsioneze dezbaterile publice democratice.
Conform telegramei oficiale, administrația Trump a reclamat că forumul instituie o „falsă echivalență” prin alăturarea SUA unor „adversari străini precum Rusia și China”, demers care ar minimaliza „amploarea și natura ingerințelor Rusiei și Chinei în democrațiile noastre”.
Discuții purtate strict verbal la București, Paris sau Varșovia
Pentru a opri validarea acestor mesaje, Departamentul de Stat a cerut reprezentanțelor diplomatice din Franța, Polonia, Norvegia, România și de pe lângă Uniunea Europeană să sondeze poziția statelor partenere și să verifice dacă acestea susțin etichetarea SUA drept amenințare de tip FIMI. Mesajele transmise guvernelor aliate trebuiau formulate exclusiv pe cale orală, fără documente scrise, potrivit unui oficial american care a confirmat informațiile sub rezerva anonimatului.
În anumite cazuri, Washingtonul a mers până la a solicita explicit statelor partenere să nu mai participe la conferință. Inițiativa reprezintă un pas atipic prin care administrația încearcă să suprime luările de poziție critice ale unor experți europeni și cetățeni americani stabiliți peste hotare, amplificând totodată atacurile retorice pe care Donald Trump le-a lansat în ultimii ani împotriva pretinselor politici de cenzură din UE.
Agasarea oficialilor americani a fost declanșată de două dezbateri din cadrul conferinței de la Vilnius. Prima, intitulată „SUA, o amenințare FIMI: recunoaște, adaptează-te, ripostează”, i-a reunit pe doi experți independenți și pe un fost colaborator CIA, toți cetățeni americani, pentru a discuta riscurile dezinformării provenite din Statele Unite. Cea de-a doua sesiune, denumită „Sub atac: Cum face față comunitatea care combate dezinformarea presiunilor guvernului SUA”, a reunit juriști care au examinat eventualitatea ca Washingtonul să aplice interdicții de călătorie experților europeni.
Efectele intervenției: retrageri diplomatice și tăcere la nivel oficial
Intervențiile diplomatice ale Casei Albe au produs deja rezultate concrete. Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), alături de diplomațiile din Lituania și Canada, au renunțat la sprijinul public pentru eveniment, siglele lor fiind eliminate de pe materialele promoționale, potrivit imaginilor obținute de POLITICO. Singurul sponsor guvernamental major rămas este Franța, care nu s-a retras în ciuda semnalelor primite de Ministerul său de Externe de la partenerii americani.
Purtătorii de cuvânt de la Bruxelles și Vilnius au susținut oficial că distanțarea de eveniment s-a datorat neconcordanței unor teme cu pozițiile guvernamentale. Totuși, telegrama americană arată o legătură directă între discuțiile bilaterale și decizia autorităților lituaniene: după dialogul cu reprezentanții ambasadei americane, ministrul de externe Kęstutis Budrys a promis că niciun oficial lituanian nu va asista la reuniune și a subliniat că sesiunile critice la adresa Washingtonului nu reflectă perspectiva guvernului său.
În ceea ce privește România, Norvegia și Polonia, reprezentanții acestor țări continuau să figureze în programul manifestării, în timp ce ministerele de externe de la București, Oslo și Varșovia au preferat să nu ofere comentarii cu privire la solicitările primite din partea Statelor Unite.
Explorează subiectele:
