Soldații patrulează de peste doi ani pe întreg teritoriul Franței, provocând critici din partea a numeroși experți, care pun sub semnul întrebării eficiența acestei desfășurări antiteroriste, în timp ce prezența militară pe străzile capitalelor europene este rară, chiar excepțională, scrie joi într-un comentariu AFP.

Miercuri, șase dintre ei au fost răniți la periferia pariziană de șoferul unei mașini care a intrat în ei în mod deliberat. Aceasta este cea de-a șasea oară, din ianuarie 2015, când militarii francezi din cadrul operațiunii ''Sentinelle'' (Santinela) sunt astfel luați drept țintă.

În afară de securizarea unei străzi din Paris în seara atentatelor de la Bataclan, în noiembrie 2015, nu mai există nici un exemplu de actualitate în care soldații să intervină pentru a proteja altceva decât pe ei înșiși, a declarat pentru AFP cercetătorul Elie Tenenbaum, autorul raportului intitulat ''La sentinelle égarée ?'' (Santinela rătăcită ?).

''Este un dispozitiv de securitate care devine țintă ca atare. În prezent, în pofida a ceea ce spune Ministerul Apărării (...), acești militari sunt folosiți ca forțe auxiliare celor de poliție'', a afirmat Tenenbaum, precizând că, numai în regiunea pariziană, soldații sunt în medie ținta a cinci agresiuni cotidiene, verbale cel mai adesea, dar uneori și fizice.

''Acest dispozitiv nu oferă nimănui nici o satisfacție, deoarece el contribuie foarte puțin în termeni de securitate'', a declarat pentru AFP generalul în retragere Vincent Desportes. ''În schimb, el le oferă teroriștilor ținte militare clare pentru cei care vor să atace. De la început, ei au servit în principal drept ținte'', a mai spus generalul. ''Este o operațiune de ordin psihologic și politic, dar care nu contribuie cu nimic la securitatea francezilor. În schimb, ea reprezintă o sarcină considerabilă pentru forțele armate și are o influență cu totul negativă asupra moralului trupelor și a capacității lor de a recruta soldații de care avem nevoie'', a afirmat generalul francez.

Luni, ministrul francez al apărării, Florence Parly, și-a reafirmat poziția oficială: ''Ei sunt înainte de toate un scut, deoarece, de fiecare dată, au putut să dejoace tentativele de atentate (...) care erau în pregătire''.

Aceasta este o opinie pe care colonelul în retragere Michel Goya nu o împărtășește, el denunțând ceea ce numește ''capcana operațiunii Sentinelle''. ''Dacă se examinează bilanțul real al angajării militarilor pe teritoriul metropolitan începând din octombrie 1995, se constată că nici un atentat, indiferent de ce origine, n-a putut fi împiedicat de această prezență'', a afirmat colonelul Goya. ''Probabil că unii au fost descurajați de ea, dar nu dispunem, după câte știu, de nicio dovadă în acest sens în ultimii peste douăzeci de ani. Teroriștii pe care soldații i-au neutralizat în cele din urmă sunt cei care i-au atacat'', a mai spus Goya.

Într-un interviu pentru revista Le Point, Bénédicte Chéron, care este specializată pe probleme privind relațiile dintre armată și societate, a calificat recent ''Sentinelle'' drept ''o misiune paratrăsnet''. ''Nu va mai fi posibil să ne ascundem fața după voal în legătură cu faptul că noi distribuim pe teritoriul național ținte. S-o spunem: 'Sentinelle' este un paratrăsnet care atrage fulgere'', a declarat dna Cheron.

Operațiunea ''Sentinelle'', care mobilizează 7.000 de soldați permanent pe teritoriul francez, ''ar trebui revizuită în profunzime'' în toamnă, anunța în iulie președintele Emmanuel Macron.

În Europa, Belgia a optat, de asemenea, de la începutul lui 2015, să desfășoare soldați înarmați pe străzi în cadrul protecției antiteroriste. Ei sunt în prezent circa 1.100, în cadrul operațiunii ''Vigilant Guardian'', o operațiune prezentată ca fiind temporară, prelungită de la o lună la alta.

În Regatul Unit, militarii pot fi mobilizați în mod punctual, pentru a susține forțele de ordine în perioade de criză, cum a fost imediat după atentatul de la Manchester din mai. Operațiunea ''Temperer Plan'', prevăzută după atentatul din ianuarie 2015 de la Paris, permite mobilizarea a maximum 5.100 de soldați.

În schimb, Germania a ales să nu recurgă la armată, deoarece intervenția ei pe teritoriul german este interzisă de Constituție de la sfârșitul perioadei naziste.

AGERPRES