Ajutorul pentru Ucraina: viziuni complet opuse între Cioroianu și Piperea
Evenimentul, intitulat „Trebuie sau nu să ajutăm Ucraina în războiul său cu Rusia?”, s-a desfășurat sâmbătă, 5 septembrie, la Veranda Mall din București. Organizată de Asociația Lupii Tricolori sub umbrela proiectului „Ringul Ideilor Tricolore” și moderată de jurnalistul Claudiu Lucaci, întâlnirea a fost transmisă în direct pe platformele de socializare, propunându-și să aducă față în față două curente de opinie într-un spațiu deschis publicului larg.
Adrian Cioroianu și Gheorghe Piperea. Foto: Inquam Photos / George Călin și Facebook / Gheorghe Piperea
Organizatorii au subliniat că inițiativa urmărește recâștigarea dialogului civilizat într-un context marcat de tensiuni sociale: „Nu ne propunem să fixăm adevărul, ci să creăm punți de dialog între bule separate. Publicul este invitat să asculte și poate interveni prin întrebări într-o perioadă dedicată.”
Argumentele lui Adrian Cioroianu: securitate națională și solidaritate
Istoricul Adrian Cioroianu a insistat că Bucureștiul are atât o datorie de conștiință în fața unei invazii neprovocate, cât și un interes geopolitic vital de a evita extinderea influenței Moscovei până la granițele României.
„Nu e niciun secret că Rusia nu are o apetență pentru Uniunea Europeană, ci dimpotrivă. Între a fi vecin cu o țară care să vrea să intre în Uniunea Europeană și a fi vecin cu o țară care ne propune Uniunea Euroasiatică, eu îmi doresc să ne îndreptăm spre Europa. (...) Istoria noastră e plină de exemple în care, rememorându-ne, v-aș putea demonstra că noi nu suntem în fața unei premiere. Nu ne-am trezit susținând Ucraina. De la Ștefan cel Mare, care se alia cu venețienii împotriva Imperiului Otoman, de la Alexandru Ioan Cuza, care sprijinea Serbia împotriva Imperiului Otoman. Familia Obrenovici, se știe, cei care i-au dat, mă refer, spun pentru cei tineri, la Muzeul Cotroceni, o sabie dăruită de familia Obrenovici lui Alexandru Ioan Cuza, ca mulțumire pentru sprijinul pe care îl dădea Serbiei, care lupta cu armamentul atunci împotriva turcilor. Armamentul venind din Rusia trecea pe la noi. Vreți să vorbim despre cine? Carol I? Ceaușescu ce-a făcut în 1968? S-a opus invaziei Uniunii Sovietice în Cehoslovacia. Nu ai cum să nu vii empatic cu victima”
— Adrian Cioroianu
Totodată, fostul șef al diplomației române a arătat că efortul financiar de până acum este incomparabil mai redus decât sumele pe care România le-ar fi cheltuit pentru securizarea graniței de est dacă Ucraina s-ar fi prăbușit militar în fața trupelor ruse.
„Oricâte miliarde am cheltuit noi ajutându-i, cred că am fi cheltuit de zeci de ori mai mult dacă am fi în situația de a ne gândi la pregătirea efectivă a unei rezistențe românești pe front, pe un front care să fie aproape de Prut”, a afirmat Cioroianu, atrăgând atenția și asupra fragilității parcursului pro-occidental al Republicii Moldova în scenariul unei victorii a Kremlinului.
Avertismentele lui Gheorghe Piperea: risc de incapacitate de plată și lipsă de control
De cealaltă parte, europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a admis caracterul agresiv al regimului de la Kremlin și a respins ideea modificării frontierelor prin forță, catalogând modelul instituit de Vladimir Putin drept o amenințare. Cu toate acestea, el s-a declarat profund îngrijorat de consecințele economice pe care le suportă România.
Piperea a susținut că sancțiunile dictate la nivel european au eșuat în a îngenunchea Moscova și au afectat, în schimb, competitivitatea statelor membre. Pe plan intern, acesta cere autorităților să urmeze abordarea altor capitale din regiune – precum Budapesta, Praga sau Bratislava – și să înghețe temporar sprijinul financiar.
„A treia chestiune foarte gravă pentru România, care traversează o situație economică și socială gravă, disperată, este că acest război costă foarte mult. România a susținut pe toate planurile. Din păcate, nici nu știm care sunt, totuși, costurile noastre pentru susținerea acestui război. Și mă întreb în momentul de față dacă România își mai poate permite să susțină Ucraina, care, repet, este la rândul său în pragul falimentului. O evaluare, de exemplu, de tip S&P, din partea unor agenții de rating, se întâmplă chestia asta cam în două săptămâni. Ar putea să ne ducă pur și simplu în faliment”
— Gheorghe Piperea
Eurodeputatul a adăugat că lipsa transparenței privind alocările bugetare naște suspiciuni majore, mai ales pe fondul anchetelor de corupție desfășurate chiar la Kiev:
„Banii aceștia parcă se duc într-o gaură neagră a unui regim mafiot. Nu o spun eu. Chestiunea asta o spun instituțiile de cercetare penală și serviciile secrete ucrainene, care arestează pe bandă rulantă oameni care, într-un fel sau altul, sunt implicați în gestiunea acestor fonduri”, a afirmat reprezentantul AUR, amintind totodată și de riscurile aduse de incidente precum cele cu drone ucrainene în portul Constanța.
Misterul cifrelor: cât a plătit concret România
Nivelul sumelor virate către Kiev a rămas o temă controversată pe parcursul discuției. În septembrie 2025, premierul interimar Ilie Bolojan anunța un volum al ajutorului financiar de circa 1,5 miliarde de euro (aproximativ 0,2% din PIB), negând declarațiile fostului prim-ministru Marcel Ciolacu, care vorbise despre o povară financiară cuprinsă între 2% și 3,5% din PIB.
Piperea consideră că informațiile sunt ținute sub o secretomanie nejustificată la nivelul Uniunii Europene. În interpretarea sa, o rată anuală de 1,5 miliarde de euro ar însemna un efort cumulat de peste 6 miliarde de euro pe parcursul a patru ani, la care se adaugă logistica militară și componenta umanitară.
Dispută pe statutul armatei ruse și declinul Uniunii Europene
Viziunile celor doi s-au ciocnit și în privința evoluției geopolitice pe termen lung. Gheorghe Piperea a catalogat Uniunea Europeană drept un „liliputan economic”, arătând că ponderea blocului comunitar în PIB-ul mondial s-a prăbușit de la peste 23% în 1989 (când număra doar 10 țări) la aproximativ 12% în prezent, pe fondul crizelor repetate, al Pactului Verde și al efectelor războiului. De asemenea, europarlamentarul a evocat discuții purtate la Washington cu fundația conservatoare Heritage, unde ideea pierderii relevanței UE câștigă teren.
În replică, Adrian Cioroianu a respins teza conform căreia Rusia s-ar fi consolidat militar în anii scurși de la invazie:
„După mai bine de patru ani de război, o bună parte din aceste temeri persistă, dar valoarea în sine a armatei ruse rămâne sub semnul întrebării”, a remarcat acesta.
În plus, fostul ministru a respins afirmația conform căreia ostilitățile ar fi putut înceta rapid fără intervenția fostului premier britanic Boris Johnson, punctând că voința populației a fost determinantă: „Ucraina n-a rezistat pentru că i-a spus Boris Johnson. Ucraina a rezistat pentru că este un stat tânăr. Ca orice stat tânăr, este un stat naționalist.”
Totodată, Cioroianu consideră că cererile de aderare formulate de Ucraina, Republica Moldova și Georgia demonstrează fără echivoc că Uniunea Europeană rămâne un model dezirabil și un pol politic de referință.
Explorează subiectele:
